Revlon a intrat la apa
In magazinul Bucur Obor, la fostul stand de cosmetice ABC, Revlon vinde fond de ten diluat cu apa. Sesizat asupra calitatii dubioase a produsului, directorul comercial de la Universal Cosmetics, dl Vali Vlasceanu, ridica neputincios din umeri si recunoaste, in loc de scuze, ca nu este prima data cand este sesizat asupra aparitiei pe piata a unor produse contrafacute, marca Revlon. „Chiar noi am apelat la ajutorul Oficiului pentru Protectia Consumatorului!”. Cata satisfactie poate avea, din acest demers, clientul pagubit ? Niciuna, pentru ca in afara de nervi, bani pierduti si timp irosit, el nu se alege cu nimic altceva. Directorul firmei chiar considera ca face un mare favor invitandu-te peste doua saptamani la depozit pentru a-ti oferi produsul dorit. In aceste conditii, este de preferat sa alegi o alta marca.

Pe scena TNB se plimba o masina de 12.000 de dolari
Recent, a avut loc la Teatrul National din Bucuresti premiera oficiala a spectacolului Macbett de Eugen Ionesco. Directia de scena apartine regizoarei Beatrice Bleont. Talentata regizoare nu se dezminte nici de aceasta data, reusind sa realizeze un spectacol grandios. Astfel, unul dintre personajele piesei lui Eugen Ionesco isi face aparitia pe scena la bordul unei masini de razboi special construita la uzinele Roman SA.
Voci autorizate sustin ca aceasta „hardughie” ar fi costat nu mai putin de 12.000 de dolari. Ramane de vazut daca montarea de la Nationalul bucurestean a meritat banii de productie.

Reduceri de tarif la tuns
Frizeria de la piata Buzesti (din Bucuresti) a dat lovitura. Zilnic, zeci de indivizi se inghesuie, stand la cozi uriase, pentru un tuns. Motivul este foarte simplu. Comparativ cu preturile practicate de suratele ei cooperative Igiena, frizeria din Buzesti practica un tarif uluitor pentru zilele noastre: 9.000 de lei un tuns. Cand dai peste o astfel de pleasca nu te mai gandesti la pretul biletului de troleibuz sau metrou. Cam asa se explica afluenta clientelei.

Bd. 1 Mai s-a mutat In Drumul Taberei
Stiti unde este bulevardul 1 Mai din Capitala? Adresata unui bucurestean, intrebarea pare prosteasca. Primaria Capitalei a avut grija sa incurce lucrurile suficient de mult ca intrebarea de mai sus sa devina una demna de concursurile „Stii si te orientezi in Bucuresti”. Bulevardul 1 Mai este fosta strada Compozitorilor din Drumul Taberei. Fostul 1 Mai se numeste, acum, Ion Mihalache, denumire purtata, o vreme, de fosta Compozitorilor. Pentru cei cu nervii tari este recomandabil sa strabata Bucurestiul la pas si sa constate care strada s-a mai mutat si mai ales unde. Experienta ar putea fi valorificata intr-un ghid al strazilor, publicatie care se va vinde, cu siguranta, ca painea calda.

Greva feminina de 8 martie
Data de 8 martie a adus femeilor din tara intreaga, angajate in institutii publice, cadoul zilei libere. Sa fi plecat aceasta idee de la sefi (care ar fi scapat astfel de corvoada cumpararii unei flori) sau de la sefe (care si-au putut face de cap de ziua lor)? Oricum ar fi fost, cert este ca in diverse institutii bugetare (nu in toate – in scoli, spitale, gari, trezorerie s-a lucrat), doamnele si domnisoarele
si-au luat liber. Unii directori au avut de suferit: nu tu cafeluta servita, telefoane peste telefoane si, colac peste pupaza, musafiri nepoftiti! Alte directoare au avut de castigat: personalul feminin a trebuit sa suplineasca si munca sefei, care isi luase liber.

Senatorul Vicentiu Gavanescu este fan Galatasaray
Aflat joia trecuta, in Turcia, la intalnirea oamenilor de afaceri romani si turci organizata de Demirbank, senatorul Vicentiu Gavanescu, presedintele Comisiei economice a Senatului, a tinut neaparat sa nu rateze ocazia de a-l vedea pe viu pe Hagi. Gavanescu a reusit sa ajunga pe stadionul unde Galatasaray juca returul cu Borussia Dortmund, fiind impresionat de atmosfera. Efectul meciului a continuat si a doua zi, cand senatorul si-a cumparat un fular cu sigla campioanei turce, pe care l-a purtat cu mandrie in timpul croazierei pe Bosfor.

Unii deputati se plang ca bugetul este „mare”
Proiectul de buget pe 2000 a ajuns, saptamana trecuta, in bratele parlamentarilor, care urmeaza sa-l dezbata si sa-l adopte. Dar care se plang, deocamdata, de marimea lui. Nu este vorba nicidecum despre volumul resurselor bugetare, ci despre greutatea – la propriu – a acelor cateva vomule in care a fost publicat bugetul. Unii deputati spuneau ca nu au nici o sansa sa parcurga in timp util mii de pagini pline de cifre si tabele, pentru a intelege exact ce urmeaza sa voteze. Altii isi aminteau cu nostalgie de grosimea proiectului de buget de pe vremea lui Stolojan si spuneau ca, desi subtire la prezentare, era foarte consistent si eficient pentru economia acelor timpuri.