Astronomii au descoperit dovezi convingătoare care ar putea ajuta la explicarea trecutului misterios al găurii negre supermasive din Calea Lactee, Sagittarius A*. Sagittarius A* este o ruptură gargantuescă în spațiu-timp, de 4 milioane de ori mai mare decât masa soarelui nostru și de 14,6 milioane de mile lățime.
Originile găurii negre și faptul că se învârte surprinzător de repede și nu este orientată în raport cu restul galaxiei rămân necunoscute. Cu toate acestea, datele de la telescopul care a surprins pentru prima dată imaginea găurii negre în 2022 au dezvăluit că aceasta s-a născut în urma unei fuziuni cataclismice cu o altă gaură neagră gigantică, în urmă cu miliarde de ani.
Gaura neagră supermasivă a Căii Lactee se învârte la un unghi greșit
Deși reprezintă doar 0,0003% din masa Căii Lactee, Sagittarius A* este un motor puternic care aspiră periodic materie înainte de a o scuipa afară la viteze apropiate de viteza luminii, creând un proces de reacție care a modelat galaxia noastră încă de la începuturile sale, conform Livescience.
Fuziunile găurilor negre supermasive au loc atunci când galaxii întregi fuzionează între ele, iar cercetătorii au folosit date preluate de la Event Horizon Telescope pentru a crea un model al comportamentului găurii negre de-a lungul timpului.
Cercetătorii au descoperit că rotația neobișnuită a găurii negre, care este complet dezaliniată cu rotația galaxiei noastre, a fost cel mai bine explicată printr-un eveniment de fuziune masivă cu gaura neagră supermasivă a unei alte galaxii.
Această fuziune a avut loc probabil acum aproximativ 9 miliarde de ani
Această fuziune a avut loc probabil acum aproximativ 9 miliarde de ani, după fuziunea Căii Lactee cu galaxia Gaia-Enceladus. Această fuziune nu numai că aduce dovezi în sprijinul ideii că găurile negre pot deveni din ce în ce mai mari înghițindu-și propria specie, dar oferă și informații despre istoria dinamică a galaxiei noastre.
Pentru a descoperi și alte dovezi ale fuziunii găurilor negre gigantice din univers, cercetătorii așteaptă construirea unor telescoape spațiale pentru unde gravitaționale, cum ar fi proiectul LISA (Laser Interferometer Space Antenna) al NASA și al ESA. Odată ridicat în spațiu în 2035, LISA va detecta undele de șoc create în spațiu-timp atunci când găurile negre supermasive se ciocnesc.