O trecere in revista a ultimelor mandate ministeriale arata ca dintre cei trei titulari care s-au succedat pe scaunul de ministru al cercetarii, cel mai contestat, de catre personalul ministerului, este Bujor Bogdan Teodoriu. Sigur, exista contestatii si la adresa celorlalti doi ministri. Despre Horia Ene se crede ca ar fi favorizat angajarea in minister a unor oameni din partidul pe care il reprezenta, fara indeplinirea tuturor formalitatilor de rigoare.
In plus, a cedat presiunilor venite din partea Armatei pentru a mentine in minister, cu totul stupefiant, aceiasi „veterani” septuagenari, care fac vechile jocuri ale unor sefi din Departamentul de Inzestrare. Despre „perioada Dumitru Palade” (ulterior plecat in tabara de la Romania Mare) se pastreaza amintirea faimosului statut de minister-pilot, cand
s-au primit bani pentru reforma administratiei centrale. Si s-a facut reforma pe ruptelea: s-a schimbat sticla vechilor ferestre (de pe vremea planului cincinal) cu geamuri termopan si, mai ales, s-a adus celebra masina de secretizat, care trebuia sa taie in franjuri maruntele toate documentele secrete. Ramane un mister de ce (chiar si astazi) pana si listele acordarii de finantari din banul public sunt trecute la capitolul „secrete de stat”.
Secretomania salveaza interesele personale
Singurul raspuns este: sa se acopere coruptia, nepotismul si clientelismul prin care se dau finantari pentru temele de cercetare. Cum numai rezultatele cercetarii militare ar avea justificarea de a fi trecute la dosarele secrete, listele cu fondurile alocate temelor de cercetare trebuie urgent date publicitatii, pentru inlaturarea finantarilor „in familie”.
Asa se procedeaza in tarile civilizate pana si cu bursele de cercetare: toata lumea stie pentru ce primeste bani – si, depotriva, stiu si confratii de breasla. Transparenta se pare insa ca nu era, sub nici o conducere, refrenul favorit la Ministerul Cercetarii. Cel mai contestat ministru din cercetare este, de departe, Bujor Bogdan Teodoriu, membru al Partidului Democrat. Radu Minea, presedinte al Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare-Proiectare din Romania (FSLCPR), sustine ca Bujor Bogdan Teodoriu se numara printre vinovatii „de dezastrul domeniului si de sabotare a economiei nationale”. In concluzie, solicita eliminarea sa din structurile guvernamentale. Dar ce s-a facut a fost exact contrariul. Dupa ce a plecat de la Cercetare, Bogdan Teodoriu a fost numit secretar de stat la Ministerul Finantelor. Cel care ii acorda suport, moral si politic, in partid ar fi, conform unor surse din interiorul PD, chiar presedintele partidului, Petre Roman. In capul listei acuzelor sta si aceea de a fi respins vehement controalele ce trebuiau intreprinse in ministerul sau.
Valerian Stan, fostul sef al corpului de control al primului-ministru, afirma ca a fost sesizat de Presedintie sa intreprinda un control la Ministerul Cercetarii si Tehnologiei pe firul atribuirii nejudicioase a unor importante fonduri banesti. Bogdan Teodoriu s-a impotrivit categoric controlului, in lipsa aprobarii primului-ministru. Astfel a fost inmormantata initiativa de control. Tot in spinarea lui Teodoriu este aruncata si raspunderea pentru posibilitatea atribuirii de coordonari de programe specifice de cercetare catre organizatiile nonguvernamentale (ONG). Initiativa lasa deschis un larg camp de manevra pentru distribuirea haotica de fonduri destinate in mod expres numai cercetarii.
Ministerul Cercetarii -un cimitir de elefanti
Comisiile cele mai vizate de controale sunt, in special, Comisia de Medicina si Comisia Speciala. Pentru ca, totusi, cele mai fanteziste proiecte de cercetare care s-au desfasurat pe banii contribuabililor romani au fost de genul celui despre un aparat stomatologic portabil sau despre osteoporoza.
Iarasi vizata este si Comisia de Politica Stiintei, acolo unde finantarile sunt date ca-n familie. Un alt aspect pus tot in contul ex-ministrului Teodoriu tine de numarul de pensionari angajati prin institute, numar care depaseste orice inchipuire. MCT a inceput sa dea impresia ca, in Romania, cercetarea e facuta numai de pensionari. Acestia, in loc sa imprime o dinamica activitatilor din cercetare, sug niste bani, picotind intr-un conservatorism mostenit de pe vremea Elenei Ceausescu si facand lobby pentru acelasi vechi sistem de relatii care-i mentine in functie.
Prin comisii se perinda pretioase relicve ale Consiliului Stiintei si Tehnicii (CST) de pe vremea „savantei”. Aceeasi conceptie bantuie prin minister, pentru ca nu poti face reforma cu cei care au „inventat” cercetarea stiintifica „multilateral-dezvoltata”.
La toate aceste chestiuni, Bujor Teodoriu raspunde: „Au mai existat astfel de intrebari la care am fost somat sa raspund. Trebuie sa fiti de acord ca, totusi, cei din minister, unii, nici nu prea se pricep. Sunt si neadevaruri printre cele ce vi s-au spus: de exemplu, faptul ca primirea-predarea nu s-a facut de la un ministru la altul nu este adevarat. Il puteti intreba pe ministrul Horia Ene si precis veti vedea ca s-a facut”. Cat priveste inspectiile corpului de cotrol al primului-ministru si ale Curtii de Conturi, care nu au fost autorizate, ministrul Teodoriu pretexteaza ca acele controale trebuia sa se prezinte la el mai intai. „Exista o procedura-standard pe care trebuiau sa o respecte cei din corpul de control si nu au respectat-o”, a subliniat, cu oarecare iritare, Bogdan Teodoriu.
Se apropie un control
Lanyi Szabolcs, proaspat instalat in fotoliul de ministru al cercetarii (transformat acum intr-unul, mai modest, de director de agentie), a dispus un control pe care il va efectua, mai intai, corpul de control al ministerului. Functionarii nemultumiti ai ministerului nu-si pun insa mare nadejde in acest control. Pentru ca, in conformitate cu aceasta dispozitiune, el ar trebui intreprins tot de comandoul de pensionari angajati in vremea mandatului lui Horia Ene.
Mai credibil se arata controlul pe care intentioneaza Szabolcs sa-l angajeze prin intermediul corpului de control, despre care a declarat ca, spre deosebire de predesorii sai, este gata sa-l primeasca in interiorul institutiei. „Nu voi acoperi pe nimeni, promite noul presedinte de agentie. Daca un predecesor a facut ceva cu buna-credinta, n-are de ce sa se teama. Daca nu, trebuie sa raspunda.”
Lanyi Szabolcs a mai spus ca Planul National de Cercetare-Inovare a constituit, pentru el, o surpriza neplacuta. „Ca secretar de stat,
l-am avizat negativ”, afirma el cu stupefactie. „Pentru ca nu raspunde la intrebarile grele. Nu are prioritati, nici ierarhizare. Trebuie facute schimbari in proiectul acestui plan”. Dar acum, Lanyi Szabolcs este silit sa se confrunte din nou cu el. Mircea Valer Pusca (fost secretar de stat, actual vicepresedinte al agentiei) a ramas cel care a condus, practic, ministerul pe intreaga perioada de dupa plecarea lui Horia Ene. El este un sustinator fervent al Planului National pe care l-a si mosit, impreuna cu echipele precedente de ministri. „Daca nu apare Planul National, nu se poate merge pe reglementari noi”, sustine Mircea Valer Pusca.
Bani risipiti
cu dezinvoltura
Tot surse din minister apreciaza drept execedentara finantarea Centrului Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (CRIMM). CRIMM a primit cateva milioane de euro, dar si bani de la Guvern – pe care i-ar fi cheltuit, in parte, pe o cascada de simpozioane si intalniri. Un semn mare de intrebare se ridica si asupra transformarii fostului Institut Roman de Standardizare (IRS) in Asociatia Romana de Standardizare (ASRO). Pe ochi mai mult sau mai putin frumosi, ASRO ar fi primit, la randul ei, zece miliarde lei (la valoarea de anul trecut) pentru a-si cumpara un sediu. Lanyi Szabolcs, actualul presedinte, recunoaste ca a auzit „lucruri urate despre ceea ce s-a petrecut in agentie, ba chiar mai mult decat atat”.
O prima masura urmarita de presedintele recent instalat – si care ar putea avea ca efect indepartarea celor incompetenti de la impartirea tortului – este publicarea listelor cu finantarile acordate temelor de cercetare.tr
r
Mihail Galatanu, Stefan Onica