„Situaţia este în felul următor, Transgaz România şi FGSZ Ungaria, echivalentul Transgazului, au anunţat o licitaţie pentru capacitatea gazoductului româno-ungar, pe direcţia dinspre România spre Ungaria, din 2022-2037. Această licitaţie a fost anunţată de Transgaz şi FGSZ în Ungaria bazată pe calculele că la acel moment zăcământul de gaz din Marea Neagră va fi exploatat de consorţiul americano-austriac format de cei de la Exon Mobile şi OMV. Două companii maghiare au terminat numărul 1 şi numărul 2 în această licitaţie, ceea ce înseamnă că aceste două companii maghiare şi-au asumat că vor utiliza întreaga capacitate a gazoductului, care anual înseamnă 4,4 miliarde de metri cubi, aceasta este capacitatea. Acest lucru practic înseamnă că, dacă începe exploatarea în 2022, aşa cum este programat şi dacă gazul din Marea Neagra se va livra înspre nord, către Ungaria, atunci capacitatea este rezervată de aceste companii”, a explicat Péter Szijjártó. 

Agenţia de presă ungară MTI informa pe 5 februarie că România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu un acord semnat la Bucureşti de miniştrii de Externe din cele două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu, cu ocazia vizitei oficialului de la Budapesta în capitala României. 

Ulterior, MAE român a precizat, într-un răspuns transmis pe 7 februarie AGERPRES, că ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar, Peter Szijjarto, au abordat, în timpul discuţiilor de la Bucureşti, exclusiv teme „cunoscute deja public”, iar în acest cadru nu a fost semnat „niciun acord” privind tema energiei. 

MAE menţiona că „în cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport (SNT) Gaze Naturale al companiei Transgaz”. 

„Conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF (Connecting Europe Facility – n.r.)”, arăta MAE, în precizare. 

Calendarul de dezvoltare a proiectelor „constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”, reliefa ministerul român. 

Totodată, MAE a menţionat că sursele de aprovizionare pentru coridorul BRUA „pot include gaze din Coridorul Sudic şi, posibil, într-o etapă ulterioară, în măsura confirmării investiţiilor, o parte din gaze ce vor fi produse în Marea Neagră”. 

„Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară. Dezvoltarea interconectării SNT cu reţelele altor state europene prin flux bidirecţional este o obligaţie ce decurge din Regulamentul european 1368/2017 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi este conformă obiectivelor Uniunii Energetice”, a mai precizat MAE român. 

SNTGN Transgaz îşi îndeplineşte angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA şi respinge acuzaţiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, au susţinut reprezentanţii Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei în data de 8 martie. 

Precizările societăţii au venit în contextul unor informaţii apărute în spaţiul public în România cu privire la proiectul BRUA şi la capacităţile de transport gaze naturale dintre România şi Ungaria. 

„BRUA este un proiect de interes naţional, susţinut ferm şi fără echivoc de Comisia Europeană. BRUA va aduce ţării venituri importante din tarifele de transport gaze naturale şi va transforma România într-un jucător incontestabil pe piaţa gazelor naturale a Uniunii Europene. Transgaz îşi îndeplineşte angajamentele, conform proiectului iniţial, care a beneficiat de sprijinul tuturor Guvernelor României şi de asemenea respinge categoric acuzaţiile că ar face un joc în favoarea Ungariei”, se arată în comunicatul Transgaz. 

Reprezentanţii societăţii precizează că rezervarea capacităţii de transport este o condiţie prealabilă pentru a putea demara investiţia în BRUA faza 2. 

„Doar în baza acelor contracte, care arată interes pentru gazele care ar urma să fie transportate, Transgaz poate trece la implementarea proiectului. În cazul rezervării unor capacităţi viitoare (incrementale), rezervarea se face printr-o procedură de sezon deschis angajant. Pregătirea Procedurii de Sezon Deschis Angajant a fost realizată în perioada 2015-2017 prin colaborarea autorităţilor de reglementare din România (ANRE), Ungaria (HEO) şi Austria (ECONTROL), ai operatorilor de transport din cele 3 ţări (TRANSGAZ, FGSZ şi GAZ CONNECT), precum şi ai Comisiei Europene”, precizează comunicatul. 

Potrivit sursei citate, procesul de sezon deschis s-a derulat în perioada 16 octombrie – 29 decembrie 2017, iar raportul comun privind prima rundă de ofertare a fost publicat pe paginile de internet ale TRANSGAZ şi FGSZ în data de 29.12.2017, cu respectarea calendarului procedurii. Conform raportului, prima rundă de ofertare a fost încheiată cu succes. 

„Conform manualului procedurii de Sezon Deschis, orice date, informaţii sau notificări întocmite şi transmise de către Solicitanţi şi Ofertanţi în contextul Procedurii de Sezon Deschis Angajant sunt considerate confidenţiale şi vor fi utilizate exclusiv în procesul de evaluare din cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant şi nu vor fi divulgate nici unei terţe părţi, fără consimţământul scris al Solicitantului/Ofertantului relevant” , menţionează comunicatul. 

De asemenea, contractul de transport care este parte integrantă a Manualului de procedură şi care poate 
fi consultat pe site-ul companiei conţine o clauză de confidenţialitate, prin care părţile sunt obligate să păstreze confidenţialitatea datelor, documentelor şi a informaţiilor obţinute din derularea prezentului Contract, iar nerespectarea obligaţiilor care decurg atrage răspunderea părţii culpabile, stabilită în conformitate cu prevederile legale. 

„În cadrul acestui proces, Transgaz a ţinut în permanenţă legătura cu Comisia Europeană şi cu ANRE, care au validat deciziile, pe care toate părţile implicate le-au considerat în interesul României şi din punct de vedere strategic, şi din punct de vedere economic. Transgaz precizează că nu are cum să controleze ce se întâmplă cu gazele extrase din Marea Neagră, pentru că zăcămintele sunt concesionate unor alţi agenţi economici. Subliniem faptul că, în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională în vigoare, Transgaz are doar rolul de operator al sistemului de transport şi nu are dreptul să comercializeze gaze naturale”, se mai arată în comunicatul societăţii. 

AGERPRES