Prețul gazului și al energiei electrice consumate de gospodăriile din România s-a majorat încontinuu de la începutul lui 2017 până în prezent. Cu aproape 14% creștere la electricitate și cu circa 20% la gaze, România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește scumpirea utilităților energetice.
De la începutul acestei luni, consumatorii casnici alimentaţi de Engie România, principalul furnizor de gaze pe piaţa reglementată, vor achita facturi mai mari, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a majorat prețurile cu 10%. Acesta este cea de-a doua majorare aplicată de la începutul acestui an.
La 1 octombrie, ANRE, condusă la acea vreme de Niculae Havrileț, trebuia să efectueze o majorare a prețului gaze de 5% pentru consumatorii casnici. S-a amânat însă, declarativ, până la 1 noiembrie, apoi nu s-a mai făcut deloc. Mandatul lui Havrileț a expirat la 31 octombrie, în locul lui venind deputatul PSD Dumitru Chiriță, de la Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, care nu a efectuat majorarea de preț cerută insistent de furnizori, care menționau și ajustări de 20%.
„Preţul gazelor pentru populaţie nu va mai creşte în această iarnă, iar ANRE va analiza o eventuală modificare a tarifelor în cursul lunii martie“, spunea, înaintea înlocuirii șefului ANRE, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii, fostul șef al lui Chiriță.
Dar s-a scumpit, surprinzător, prin decizie ANRE, mult mai devreme, în plină iarnă – ianuarie, cu 8% în medie. Acum, printr-o altă decizie, de la 1 aprilie, a fost operată o nouă majorare, de 10%. A doua scumpire este doar pentru jumătate de țară, mai precis pentru clienții ENGIE, care astfel contabilizează aproape 20% în plus pe factură, în doar trei luni.
Cum e format prețul
Aproximativ jumătate din prețul plătit de consumatorii casnici este reprezentat de tariful gazului natural, cealaltă jumătate reprezentanând tarife de distribuție, transport, înmagazinare – toate reglementate – și taxe. Prețul final este și el reglementat. De la 1 aprilie anul trecut a fost liberalizat doar prețul gazului.
Imediat după acest moment, prețul gazului pentru consumatorii casnici s-a aliniat celui de piață liberă, urcând de la 60 de lei/MWh la 72 de lei pe MWh. În iarna care tocmai a trecut, a urcat și mai mult, până la peste 90 de lei. Pe această creștere cu până la 40% a costurilor de achiziție a gazului se bazau furnizorii când cereau scumpirea gazului, anume că marfa li s-a scumpit foarte mult, dar ANRE nu le recunoaște costul suplimentar în factura gospodăriilor.
Într-un final, iată, a fost recunoscut, mai mult pentru ENGIE, care facturează casnicii cu 20% mai mult decât în 31 decembrie 2017. Este adevărat că, de câțiva ani, prețul perceput de E.ON, în nord, era cu până la 15% mai mare decât cel al ENGIE, în sud. Diferența era justificată pe costurile de distribuție mai mari ale E.ON, pentru că este mai greu să aduci gazul la consumator în zonele deluroase sau muntoase, așa cum sunt Moldova și Transilvania. România are circa 3 milioane de consumatori casnici de gaze, arondați, în proporție de 95% la ENGIE și E.ON. Prețul final al gazului rămâne reglementat până în 2022.
Majorări succesive la electricitate
La 31 decembrie 2017, și piața de energie electrică pentru consumatorii casnici s-a liberalizat, pe partea de cost de achiziție și preț final, tariful și distribuția rămânând reglementată.
În trei rânduri, anul trecut, ANRE a decis majorarea prețurilor medii finale ale curentului pentru consumatorii casnici, în total, cu 13,6%. Motivul l-a reprezentat creșterea masivă, cu până la 200% a prețului spot al energiei, cu precădere în ianuarie – martie 2017, din pricina unui deficit de ofertă(condiții meteo defavorabile), dar și a unor declarații alarmiste venind tocmai de la ministrul Energiei, Toma Petcu, care anunța iminenta unei crize energetice în România.
Marfa energie contează în proporție de circa 30% în prețul final la consumator.
Încă 30% reprezintă componenta de tarife specifice, transport, distribuție, alte 30 de procente fiind taxe. Scumpirea de anul trecut a curentului a venit pe fondul scumpirii masive a mărfii pe piața liberă. Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, explică că, în mod automat, scumpirea în piață a energiei antrenează o ajustare în facturi.
„Suntem economie funcțională sau vrem să fim? Trebuie să înțelegem că principiile de piață se reflectă și în energie. Suprareglementarea ANRE, timp de atâția ani, încercarea de a ține artificial jos prețul energiei, nu putea să nu aibă efecte. Și s-ar putea să mai aibă“, spune aceasta.
Trebuie menționat însă faptul că deși românii au avut parte de mai mult scumpiri la utilități, potrivit datelor pe 2017 publicate de Comisia Europeană, energia electrică livrată consumatorilor este încă cea mai ieftină din toate țările UE. În schimb, la gazele naturale polonezii, ungurii, bulgarii și austriecii plătesc mai puțin decât românii.