Prima conductă din proiectul gazoductului Nord Stream, noua rută maritimă a gazelor naturale din Rusia către Europa via Marea Baltică, va fi inaugurată marţi în mod solemn la Lubmin, în Germania, pe măsura importanţei sale strategice, de cancelarul german Angela Merkel, preşedintele rus Dmitri Medvedev, premierii francez şi olandez, François Fillon şi, respectiv, Mark Rutte, precum şi comisarul european pentru energie Günther Oettinger.
Nord Stream, a cărui idee a fost lansată în 1997, include două conducte, fiecare dintre ele cu o lungime de 1.224 kilometri, dintre care a doua va fi construită până la sfârşitul anului 2012. Fiecare conductă este compusă din circa 100.000 de tronsoane de câte 24 de tone şi cu diametrul interior de 1,15 metri. Ele sunt plasate la o adâncime cuprinsă între 80 şi 110 metri. Gazoductul va atinge capacitatea de 55 de miliarde de metri cubi pe an.
Construcţia gazoductului Nord Stream, considerat de promotorii săi „cel mai mare proiect de infrastructură desfăşurat vreodată în Marea Baltică”, a început în aprilie 2010. A necesitat trei nave specializate şi peste 1.000 de persoane, potrivit consorţiului care gestionează proiectul. Acest consorţiu (Nord Stream AG), al cărui sediu este în cantonul Zug din Elveţia, cunoscut pentru regimul său fiscal foarte avantajos, este dominat de producătorul rus Gazprom. Concernul rus deţine 51% din Nord Stream. El este asociat cu grupurile germane BASF şi EON (câte 15,5%), precum şi cu olandezul Gasunie şi francezul GDF Suez (câte 9%), precizează AFP.
Bugetul Nord Stream este de 7,4 miliarde de euro. 30% din această sumă este adusă de membrii consorţiului, iar restul provine de la credite acordate de 20 de bănci. Nord Stream va permite evitarea problemelor survenite din cauza litigiilor dintre Rusia şi Ucraina, pe unde trece partea esenţială a importurilor europene de gaze naturale ruseşti. În plină iarnă 2009, Kievul a blocat livrările pentru europeni drept represalii la adresa Gazprom.
Spre deosebire de celelalte gazoducte, care trec şi prin ţările baltice şi Polonia, noua conductă este exclusiv maritimă. Mai multe ţări s-au opus acestui proiect. Suedia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de consecinţele asupra mediului înconjurător. Gazprom afirmă însă că gazoductul „nu produce niciun efect semnificativ asupra mediului”.
Rămân semnele de întrebare cu privire la dependenţa energetică a Europei. „Rusia furnizează 25% din gazele naturale europene. Această proporţie nu se va schimba în mod semnificativ după punerea în funcţiune, deoarece în paralel consumul creşte. Vom ajunge probabil la 30%”, a declarat, pentru AFP, Jens D. Müller, şef adjunct de comunicare al proiectului. Acesta a preferat, diplomat, să vorbească de „dependenţă reciprocă din cauza marii importanţe a vânzărilor de gaze naturale pentru finanţele publice ruseşti”.
Sursa: Agerpres