Gazprom este încrezător că dependenţa Europei de gazele naturale va creşte iar grupul rus nu are niciun competitor care să acopere necesităţile Europei pe o rază de 10.000 de kilometri, a declarat directorul general de la Gazprom, Alexei Miller, transmite Interfax.
Anul trecut, Gazprom a asigurat două treimi din importurile de gaze naturale ale Uniunii Europene şi 30% din consumul de gaze naturale.
'Ponderea importurilor pe piaţa europeană nu va face decât să crească. În ultimii 15 ani ponderea importurilor a crescut cu 17% iar în următorii 15 ani se va înregistra o creştere comparabilă', a declarat Alexei Miller la reuniunea anuală a European Business Congress. 'De aceea se pune întrebarea: de unde, din ce surse îşi va obţine Europa gazele necesare? La un moment dat piaţa europeană şi-a pus speranţele în gazul lichefiat, însă Europa a pierdut bătălia pentru GNL', a apreciat directorul Gazprom, adăugând că ponderea GNL în Europa a scăzut până la 17% de la 30%.
În aceste condiţii, Alexei Miller crede că GNL nu va juca un rol major pe piaţa din Europa în viitorul apropiat. 'Aceasta nu este doar o chestiune de preţ ci şi una legată de competitivitatea gazelor naturale ruseşti. Nu avem competitori în livrarea de gaze naturale pe o distanţă de până la 10.000 de kilometri de piaţa europeană', a subliniat directorul Gazprom.
De asemenea, Alexei Miller a apreciat că Gazprom nu are rivali în ceea ce priveşte proiectele de livrare a gazelor naturale din Europa. 'Urăm noroc tuturor proiectelor de transport a gazelor. Acestea nu sunt un rival pentru Gazprom pentru că reţelele noastre sunt concepute şi construite pe baza volumelor noastre de livrări', a spus Miller.
Referindu-se la viitoarele proiecte de transport, Miller a apreciat că proiectul Eastring nu are încă un studiu de fezabilitate şi nici un set de participanţi, în plus, nu au avut loc negocieri cu posibilii furnizori de gaze naturale. 'Iar întrebarea al cui gaz va fi transportat prin acest gazoduct este una importantă', a apreciat Alexei Miller.
Proiectul Eastring, discutat în prezent de Slovacia, Bulgaria, Ungaria şi România, ar urma să facă legătura între graniţa dintre Slovacia şi Ucraina şi linia de tranzit dintre România şi Bulgaria.
În ceea ce priveşte proiectul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), Alexei Miller a subliniat că iniţial participanţii plănuiau să îl finalizeze în 2017 însă acum termenul limită a fost devansat pentru 2021 existând riscul unor noi amânări. AGERPRES