Gazprom, în declin după pierderea pieței europene
Acum 11 ani, când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura sediul impunător al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prevestea un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa.
„Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, afirma el atunci.
Cu toate acestea, în realitate, acea clădire grandioasă simbolizează astăzi declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieței europene, cauzată de sancțiunile impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina, a slăbit considerabil compania.
Actualmente, compania evaluează posibilitatea vânzării palatului și a altor proprietăți de lux pentru a recupera pierderile financiare semnificative, conform Reuters.
Compania cea mai afectată de sancțiunile internaționale
Gazprom este, probabil, cea mai lovită companie rusă de sancțiunile internaționale. Deși economia Rusiei a reușit să reziste până acum, semnele de slăbiciune apar în mai multe sectoare, iar creșterea cheltuielilor militare devine o preocupare tot mai mare pentru Kremlin.
Conform unor surse interne, numărul angajaților la Gazprom Export, divizia care a gestionat vânzările de gaz către Europa timp de mai bine de 50 de ani, a scăzut drastic, ajungând la doar câteva zeci de persoane, față de cei 600 de angajați din urmă cu cinci ani. În condițiile în care divizia nu mai are aproape niciun client european, activitatea sa s-a redus la litigii comerciale cu foști cumpărători din Uniunea Europeană.
În plus, aproximativ 1.500 de angajați de la sediul central din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, vor fi concediați. Aceasta reprezintă 40% din personalul central al companiei, deși este doar o mică parte din forța totală de muncă de aproape 500.000 de angajați ai Gazprom.
Gazprom a mizat pe revenirea Europei la gazul rusesc
Un director al Gazprom a recunoscut că strategia companiei a fost eronată, bazându-se pe presupunerea că Europa va reveni rapid la gazul rusesc datorită costurilor ridicate ale energiei.
În realitate, Statele Unite au devenit cel mai mare exportator de gaze lichefiate (LNG) către Europa, triplandu-și livrările din 2021 până în prezent. Astfel, cota de piață a Gazprom pe piața Uniunii Europene a scăzut de la 35% la doar 7%, iar Uniunea Europeană a stabilit obiectivul de a elimina complet dependența de combustibilii fosili rusești până în 2027.
În 2023, Gazprom a raportat pierderi nete de 7 miliarde de dolari, fiind primele pierderi anuale din 1999, anul în care Vladimir Putin a ajuns la putere. În primele nouă luni din 2024, compania a înregistrat noi pierderi, iar în decembrie, acțiunile sale au scăzut la cel mai scăzut nivel din 2009.
Revenirea lui Trump la Casa Albă, un impuls temporar
Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a oferit un impuls temporar pentru Gazprom, acțiunile sale înregistrând o creștere până la 180 de ruble, alimentate de speculațiile conform cărora un posibil acord de pace în Ucraina ar putea duce la reluarea exporturilor către Europa.
Cu toate acestea, Germania a reafirmat că nu va reveni la gazul rusesc, iar orice încercare de a redeschide gazoductul Nord Stream 2, care conecta Rusia de Germania, este practic imposibilă, mai ales având în vedere că infrastructura a suferit daune semnificative, conform Financial Times.
Reorientarea către China
În fața colapsului pieței europene, Gazprom și Kremlinul au încercat să redirecționeze exporturile către China, însă perspectivele rămân nesigure.
În prezent, singura conductă funcțională este Power of Siberia, care transportă 38 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an.
O a doua conductă, Sakhalin-China, cu o capacitate de 10 bcm, nu va fi finalizată decât în 2027.
Conducta Power of Siberia 2, care ar urma să transporte 50 bcm anual, este în discuții de mai bine de un deceniu, însă negocierile au stagnat din cauza divergențelor legate de preț.
Conform experților de la Columbia University, până în 2030, veniturile Gazprom din exporturi ar putea scădea cu 55-80% față de 2022, când acestea au atins un record de 165 de miliarde de dolari.
Gazprom a fost considerată motorul economiei Rusiei
Gazprom a fost mult timp considerată pilonul central al economiei ruse, contribuind cândva cu mai mult de 5% la PIB-ul Rusiei. CEO-ul Alexei Miller, un apropiat al lui Putin din anii ’90, conduce compania de 24 de ani.
În ciuda scăderii veniturilor, Kremlinul i-a atribuit Gazprom o nouă misiune socială: extinderea infrastructurii de gazificare în interiorul Rusiei, la prețuri reglementate, ceea ce ar putea amplifica și mai mult presiunea financiară asupra gigantului energetic.
Cu piețele externe închise, venituri în scădere și restructurări masive, Gazprom se află acum într-un declin inevitabil, într-un contrast puternic față de vremurile în care era cea mai valoroasă companie rusă și un jucător dominant pe piața europeană a gazului.
