Grecia speră să vândă întreaga companie, la care are o participaţie de 65%, restul fiind deţinut de Hellenic Petroleum, până în trimestrul unu din 2013, susţin sursele. Dintre activele de stat scoase la vânzare de Grecia, cele mai avansate proceduri sunt pentru Depa, alături de OPAP (societatea de pariuri sportive) şi unele proiecte imobiliare.

Guvernul grec a reuşit la 31 octombrie să treacă prin parlament un articol controversat din legea privind privatizările cerută de creditorii internaţionali. Articolul elimină obligaţia ca guvernul să deţină o participaţie minimă la o serie de foste companii de stat. Noua lege dă guvernului de la Atena puteri sporite pentru a privatiza companiile de utilităţi şi face parte din reformele cerute de creditorii internaţionali în cadrul programului de sprijin acordat Greciei.

Gazprom, Sintez şi Socar sunt cele mai importante firme interesate de achiziţionarea companiei elene Depa, care nu a atras şi investitori din Europa Occidentală. Sursele susţin că Eni (Italia), Edison, subsidiara firmei franceze EDF, companiile spaniole Gas Natural şi Enagas nu au vrut să liciteze pentru Depa din cauza situaţiei dificile cu care se confruntă Grecia.

Interesul Gazprom şi Sintez arată interesul companiilor energetice din Rusia de a se extinde în statele din UE.

În septembrie, Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială împotriva Gazprom, suspectând gigantul rus că a împiedicat concurenţa şi a manipulat preţurile în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est extrem de dependente de livrările de gaze ruseşti. Acţiunea demarată de Comisia Europeană vizează practicile Gazprom în opt state membre din estul Europei, state care sunt puternic dependente de gazele naturale ruseşti: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria.

Oficialii Gazprom consideră că investigaţia demarată de Comisia Europeană face parte dintr-o companie destinată să pună presiune pe Gazprom ca să reducă preţurile la gaze naturale. Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, a subliniat că Gazprom nu va oferi reduceri la livrările de gaze naturale fără acordul autorităţilor ruse.

Potrivit acordurilor de asistenţă convenite cu UE şi FMI, Grecia s-a angajat să strângă 19 miliarde de euro din privatizări până în 2015 şi aproximativ 50 de miliarde de euro până în 2020. Cu toate acestea, până în luna mai a acestui an Grecia a strâns doar 1,6 miliarde de euro.