Consumul ridicat și implicațiile economice pentru România
România se confruntă cu o situație alarmantă pe piața gazelor naturale, consumând din rezervele sale într-un ritm accelerat.
Deși mai sunt aproape două luni de sezon rece, cantitatea extrasă din depozite a depășit deja nivelul înregistrat în întreaga iarnă trecută.
Această tendință plasează România peste media UE în ceea ce privește utilizarea rezervelor, gazele fiind folosite atât pentru consumul intern, cât și pentru exporturi către Republica Moldova.
Consum accelerat și prețuri ridicate
Datele Gas Infrastructure Europe indică faptul că, în ultimele trei luni, depozitele din România au pierdut peste jumătate din gazele înmagazinate.
Gradul de umplere a scăzut dramatic de la 100% în noiembrie la doar 42% în prezent. Spre comparație, anul trecut, la sfârșitul lunii martie, depozitele erau pline în proporție de 50%.
Această extragere masivă influențează direct prețurile gazelor, care au explodat în ultimele două săptămâni.
Pe piața spot a Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețurile au crescut semnificativ, depășind valorile de pe piețele europene de referință.
În timp ce pe bursa olandeză TTF prețul este de 53 euro/MWh, în România acesta a ajuns la 62 euro/MWh. Aceasta reprezintă o creștere abruptă de aproape 50% față de valorile de acum două săptămâni.
Importuri și exporturi: Echilibru fragil
România este nevoită să importe gaze pentru a-și asigura necesarul intern. Potrivit datelor Transgaz, la data de 7 februarie, producția internă de gaze era de 24 milioane metri cubi, în timp ce 19,8 milioane metri cubi proveneau din depozite, iar 12 milioane metri cubi din importuri prin Negru Vodă, Bulgaria.
Pe de altă parte, România continuă să exporte gaze către Republica Moldova (5,9 milioane metri cubi prin Ungheni) și Ucraina (1,6 milioane metri cubi prin Isaccea 1).
Situația este cu atât mai tensionată cu cât și alte state din regiune înregistrează rezerve superioare. De exemplu, Ungaria are depozite de gaze umplute în proporție de 54%, cu un total de 36 TWh, în timp ce România dispune de doar 14 TWh.
Oprirea terminalului LNG de la Alexandroupoli
Un factor care a complicat suplimentar situația de pe piața gazelor este oprirea neașteptată a terminalului LNG de la Alexandroupoli, o sursă alternativă de gaze non-rusești pentru regiune. Incidentul, petrecut în perioada de vârf a cererii, a dus la creșterea presiunii pe aprovizionare, în special pentru România, care primește gaze prin Grecia și Bulgaria.
Pe fondul scăderii livrărilor de gaze lichefiate din SUA, Qatar și Algeria, aprovizionarea din Rusia prin TurkStream a crescut semnificativ. Această situație alimentează suspiciuni privind posibile manevre economice pentru a favoriza gazul rusesc pe piața europeană.
Perspective și riscuri pentru viitor
Consumul accelerat de gaze nu este doar o problemă specifică României, ci afectează întreaga Europă. Depozitele subterane ale UE au ajuns la un grad mediu de umplere de 50%, față de 58% înregistrat la finalul iernii trecute.
Refacerea rezervelor va fi mai dificilă și mai costisitoare, deoarece Europa se bazează tot mai mult pe gazele naturale lichefiate pentru a compensa pierderea livrărilor rusești prin Ucraina. SUA rămâne principalul furnizor de GNL pentru UE, dar cererea asiatică ridicată a limitat cantitățile disponibile pentru Europa.
Natasha Fielding, analist la Argus Media, avertizează că Europa a fost nevoită să se bazeze mai mult pe depozite, deoarece importurile de gaze lichefiate au fost mai scăzute, iar cererea mai mare. Această tendință pune presiune suplimentară pe prețurile gazelor pentru următorul sezon rece.
