Ministrul industriei, Dan Ioan Popescu, a acuzat in mai multe randuri cheltuielile facute pentru importurile de gaze naturale de la intermediari. El a afirmat ca Romania a cheltuit inutil peste 450 de milioane de dolari in ultimii sase ani pentru ca nu a incheiat un contract direct cu concernul rus Gazprom pentru importul de gaze naturale.
Romania consuma anual aproximativ 17 miliarde de metri cubi de gaze naturale, din care circa 3,2 miliarde de metri cubi reprezinta importuri din Rusia. Pana in acest an, importurile se realizau prin companiile WIEE(joint-venture Gazprom-Wintershall) si Wirom(joint-venture Gazprom -Wintershall-Transgaz). Pretul mediu pentru importurile de gaze a fost in anul 2001 de 130 USD/1.000 metri cubi, in timp ce pretul platit producatorilor interni – Romgaz si SNP Petrom – a fost in medie de 60 USD/1.000 metri cubi. Pentru consumatori, pretul de referinta este de 82,5 USD/1.000 metri cubi, urmand ca el sa creasca la 90 USD incepand cu 1 ianuarie anul viitor, conform acordului semnat de Guvernul Romaniei cu FMI.
Plimbati de la Rosneft la Gazprom
Intentiile ministrului industriei de a negocia, direct cu Gazprom, furnizarea de gaze naturale s-au soldat, intr-o prima faza, cu un esec. Surse din cadrul delegatiei pentru vizita oficiala pe care a efectuat-o premierul Adrian Nastase la Moscova in luna februarie sustin ca reprezentantii Ministerului Industriei au fost tratati cu raceala la sediul Gazprom. Totusi, Dan Ioan Popescu s-a intors optimist de la Moscova.
O luna mai tarziu, ministrul anunta semnarea unui acord cu firma ruseasca Rosneft, pentru a furniza gaze naturale Romaniei la un pret cu 20% mai mic decat importurile realizate prin Wintershall. La inceputul lunii aprilie, Dan Ioan Popescu declara oficial ca importurile de gaze naturale de la rusi, realizate prin firma mixta infiintata cu Rosneft, vor demara la inceputul lunii iunie.
In mod firesc, specialistii din domeniul gazelor naturale s-au intrebat pentru ce se realizeaza aceste importuri, avand in vedere faptul ca pe perioada verii productia interna depaseste consumul.
In plus, la capitolul depozitare, Romania detine capacitati pentru numai 1,7 miliarde metri cubi, alimentate in perioada verii din productia interna.
Doua saptamani mai tarziu, pe 7 aprilie, lucrurile au inceput sa se limpezeasca, o data cu semnarea unui nou acord pentru importul de gaze naturale. De aceasta data, semnatarii au fost Ministerul Industriei si Romgaz, pe de o parte, si concernul rus Gazprom prin Gazexport, de cealalta parte. Surse din cadrul Ministerului Industriei sustin ca acordul cu Rosneft nu a fost altceva decat o modalitate de a atrage atentia rusilor de la Gazprom.
„Exportul de gaze din Rusia se poate realiza numai prin Gazexport, care este parte din Gazprom. E absurd sa crezi ca daca inchei un contract de import cu Rosneft vei putea aduce gaze naturale mai ieftine, pentru ca gazul trebuie transportat tot pe conductele Gazpromului”, precizeaza aceleasi surse.
Conform unor articole aparute in presa moscovita, Gazprom contracareaza orice intentie de expansiune a firmei Rosneft in afara teritoriului fostelor republici sovietice, profitand de monopolul asupra conductelor de transport.
Succesul obtinut de Dan Ioan Popescu in negocierile cu Rosneft s-a concretizat, de fapt, intr-un contract cu Gazprom. Pretul gazelor naturale ce urmeaza sa fie livrate in baza acestui contract pare sa fie 100 USD/1.000 metri cubi, egal cu cel oferit de Rosneft. In timp ce Romania va importa gaze naturale la acest pret, mai mic cu 20%, fata de anii anteriori, pretul de referinta pentru consumatorul final va creste cu aproape 9%. Oficialii Ministerului Industriei sustin ca diferenta va fi transferata catre producatorii interni, care vor incasa mai multi bani pentru gazele naturale livrate in sistemul energetic.
In plus, Oleg Sienko, presedintele Gazexport, a declarat ca Gazprom este interesat sa participe la privatizarea distributiilor de gaze din Romania, dar considera ca sistemul nu este pregatit pentru trecerea in proprietate privata. Cu alte cuvinte, privatizarea distributiilor de gaze in acest moment ar conduce implicit la cresterea preturilor pentru consumatorul final. Mai mult, capacitatea de depozitare ar trebui sa creasca la aproximativ 4-4,5 miliarde metri cubi, pentru a face fata consumului in perioada iernii. De constructia celor doua depozite cu capacitati de aproximativ un miliard de metri cubi fiecare sunt interesate Gazprom, Rosneft si Wintershall. Cu alte cuvinte, tot rusii se implica si pe acest segment.
