Christina Verchere, directorul executiv al întreprinderii austriece OMV Petrom, a calificat construirea primului tronson al gazoductului bulgaro-româno-ungaro-austriac (BRUA) drept un mare succes şi o realizare de o importanţă vitală din punctul de vedere al securităţii energetice a României. Secretarul de stat din Ministerul român al Economiei de la Bucureşti,  Dan Drăgan, a anunţat că s-a încheiat construcţia gazoductului după o întârziere de un an. Peste o treime din investiţia Transgaz, în valoare de aproape o jumătate de miliard de euro, a fost acoperită de UE.

Gazoductul este gata deocamdată pe tronsonul de la Podişor din sudul României până la Recaş în Banat. Pentru a putea realiza conexiunea cu Ungaria, respectiv Serbia, sunt încă necesare mai multe lucrări. Transgaz s-a angajat că va face posibil exportul anual a cel puţin 1,75 miliarde de metri cubi de gaz către Ungaria, respectiv a 3,7 miliarde metri cubi către Bulgaria. În 2018 întreaga capacitate proiectată de 4,4 miliarde metri cubi anual a fost asumată de întreprinderi ungare.

Cum ajunge gazul din România în Ungaria

În localitatea Csanádpalota a fost inaugurată în octombrie anul trecut staţia de compresoare care va permite transportarea gazului din România în Ungaria prin intermediul gazoductului ROHU. Acesta este deja de pe acum capabil pentru a transporta în direcţia României 1,75 miliarde metri cubi de gaz. Conform întreprinderii FGSZ SRL, cea care a finanţat investiţia din surse proprii, realizarea de la Csanádpalota constituie o importantă piatră de hotar în proiectul privind realizarea cu participare internaţională a gazoductului BRUA, scrie Magyar Nemzet. 

Al doilea tronson al gazoductului ar urma să se realizeze în faza a doua a investiţiei din 2022 între Recaş şi punctul de distribuţie de la Panatu Nou. Tot atunci se prevede şi o extindere a capacităţii punctului de conexiune ungaro-român la 4,4 miliarde metri cubi pe an.

Prin gazoductul BRUA va putea ajunge în Ungaria şi gazul metan extras din Marea Neagră. Cantitatea aflată în zona continentală a României din Marea Neagră – estimată la aproximativ 42-84 miliarde metri cubi – urma să fie scoasă la suprafaţă de Exxon Mobil (SUA) şi OMV (Austria), dar lucrările nu au  demarat, deoarece investitorii au fost nemulţumiţi de condiţiile stabilite pentru ei în urmă cu doi ani de legislativul român.