Gelu Voican Voiculescu, urmărit penal în Dosarul Mineriadei
Secția parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus, joi, punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman, pentru infracțiuni contra umanității.
Conform anchetatorilor, acțiunea penală a fost dispusă în contextul reanalizării probelor administrate după 4 iunie 2021, dată la care cauza a fost restituită Parchetului, în urma deciziilor de cameră preliminară care au anulat probele colectate înainte de 2017.
Procurorii susțin că, în cadrul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, autoritățile statului, conduse la acel moment de lideri precum Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, au orchestrat o politică de represiune împotriva populației civile. Aceasta a rezultat în moartea a patru persoane, violarea a două, vătămarea integrității fizice și psihice a peste 1.300 de persoane și privarea ilegală de libertate a mai mult de 1.200 de persoane.
Voican Voiculescu neagă implicarea în mineriade
Prezent joi la Parchetul General pentru audieri, Gelu Voican Voiculescu a declarat că nu se consideră vinovat și că nu a avut nicio implicare directă în evenimentele din iunie 1990.
„După atâția ani, este dificil de reconstituit exact ce s-a întâmplat. Nu am fost implicat în Mineriadă. Eram în plină ședință cu grupul senatorial care se constituia atunci”, a precizat fostul viceprim-ministru, adăugând că „nu i-a chemat nimeni pe mineri” și că aceștia „s-au simțit datori să intervină după evenimentele din 13 iunie”.
Dosarul îl vizează și pe fostul președinte al României, Ion Iliescu, alături de alte personalități importante ale acelei perioade, inclusiv Petre Roman (fost prim-ministru), Virgil Măgureanu (fost director al SRI), Adrian Sârbu (fost consilier al prim-ministrului), Miron Cozma (lider sindical al minerilor), precum și generalii Vasile Dobrinoiu și Petre Petre.
Procurorii susțin că aceștia au avut un rol semnificativ în orchestrarea și punerea în aplicare a represiunii împotriva manifestanților din București.
„În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, arată procurorii în rechizitoriu.
Conform rechizitoriului, în perioada 13-15 iunie 1990, autoritățile au organizat aducerea minerilor în Capitală pentru a reprima protestele împotriva guvernului provizoriu. Intervenția acestora a generat un val de violențe împotriva civililor, soldate cu victime și numeroase încălcări ale drepturilor omului.
Ion Iliescu refuză să coopereze cu anchetatorii
În 15 ianuarie, procurorii s-au deplasat la domiciliul fostului președinte Ion Iliescu pentru a-l informa despre calitatea de inculpat în acest dosar, însă acesta a refuzat să ofere declarații.
Petre Roman și Miron Cozma au fost, de asemenea, audiați în cadrul acestei anchete, ambii declarându-se nevinovați. Petre Roman a afirmat că acțiunile guvernului din acea perioadă au fost determinate de dorința de a restabili ordinea publică, fără intenția de a încălca drepturile omului.
Dosarul Mineriadei, deschis inițial în anii ’90 și redeschis în mai multe rânduri, rămâne unul dintre cele mai complexe și controversate cazuri din istoria recentă a României. Ancheta vizează stabilirea răspunderii juridice pentru evenimentele tragice din iunie 1990, care au marcat profund societatea românească aflată în tranziție după căderea regimului comunist.
În ciuda trecerii timpului, victimele și familiile acestora cer în continuare dreptate, considerând că evenimentele din 13-15 iunie 1990 reprezintă un atac grav asupra democrației și a drepturilor fundamentale ale omului. Ancheta și eventualul proces vor avea rolul de a aduce clarificări și, eventual, condamnări în acest capitol întunecat al istoriei postdecembriste.
