Dezbatere despre drone este a șaptea în România începând cu 2023, fiecare dintre ele apărute odată cu violarea spațiului aerian al României de către dronele rusești în ultimi doi ani (cunoscute și sub numele de Geran-2 alias Shahed-136). Trebuie să recunoaștem că avem o comunicare laconică a MApN referitoare la aceste evenimente. Noi cei care analizăm situația o punem pe seama atitudinii NATO de a trata cu precauție subiectul violării spațiului aerian atât de către Rusia, cât și, accidental, de către obiecte aparținând forțelor armatei ucrainene (vezi cazul Poloniei).
Gen. (R) Alexandru Grumaz: Ce urmează în Orientul Mijlociu?
Gen. (R) Alexandru Grumaz spune, într-ul editorial realizat pentru EVZ, că deși războiul a început de aproape trei ani, parlamentul autohton nu a dorit să modifice nici una din legile esențiale ale apărării. Din lene sau din nepăsare, datorită unei inculturi a securității, parlamentarii îi lasă pe ruși să se joace ”cu bățul prin gard” la Gurile Dunării.
Premierul Ciolacu spune calm că dronele rusești vor continua să treacă pe la noi, generalul Nicolae Ciucă, șeful Senatului, nu pare prea interesat de felul în care România poate răspunde inamicului, el vrea acord cu Ucraina în cazul în care doborâm aceste drone (păi ce noi doborâm drone deasupra teritoriului ucrainian?). Președintele se ocupă doar de partea retorică a problemei la fel ca mai toți președinții noștri de-a lungul istoriei post decembriste. Acum, datorită presiunii media, parlamentarii din Comisa de Apărare de la Senat s-au pus pe treabă. Perspectiva modificărilor legilor este încă departe, undeva prin noiembrie 2024. Până atunci probabil că vom mai avea astfel de incidente.
Reacția Ministerului Apărării
Eu zic ca ministerul a reacționat precaut și de această dată. Explicațiile sunt mult mai complexe și ar trebui înțelese plecând de la aparența noastră la Alianța NATO. Toată coordonarea operațiunilor pe flancul estic aparține Alianței în condițiile în care avem o criză la granița acesteia.
Veți zice bine, bine dar cine a ridicat în aer Serviciul Poliție Aeriană Extinsă, mai pe înțelesul dumneavoastră avioanele F-16? Decolarea a fost ordonată de Centru CAOC Torrejon/ Combined Air Operations Centre Torrejon care este localizat la Baza Aeriană Torrejon, la nord de Madrid, Spania. Acolo un grup de specialiști care coordonează și controlează spațiul aerian european și pe cel al Alianței au decis că drona trebuie supravegheată în zbor dar și faptul că nu este o dronă ostilă. Chestia cu supraveghere este una care însemnă că avioanele de luptă au interceptat-o și au zburat în jurul ei.
De ce? Explicația este simplă viteza minimă de croazieră a unui avion F-16 este de 222-278 km/h iar drona Shahed-136 zboară cu 185 km/h ( o dronă simplă, fără sisteme de camuflaj antiradar și care poate transporta o încărcătură de exploziv care cântărește între 25 și 90 kg, în funcție de model; se poate deplasa pe distanțe cuprinse între 1.800 și 2.500 de kilometri). NATO a comunicat oficial că niciunul dintre aceste cazuri (Polonia, România sau Letonia) nu a constituit un atac asupra teritoriului NATO.
Revenind la România, în situația în care, în oricare dintre momentele în care drona a evoluat în spațiul aerian național ar fi reprezentat un pericol la adresa unui obiectiv de pe teritoriul național, se putea activa Reverse TOA (transfer de autoritate către partea română) și se putea intra pe algoritmul care se finalizează cu autorizarea executării focului de nimicire. Nu ar fi fost nicio ezitare în această situație.
Ce înseamnă un atac ostil
Pentru lămurirea dumneavoastră sa spunem ce însemnă atac ostil: citim din L 122/2011: ”Articolul 15(1) Personalul Ministerului Apărării Naționale poate face uz de armă și poate folosi dispozitivele militare din dotare, după caz, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, în următoarele cazuri: …h) împotriva dronelor și a echipamentelor radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil. Articolul 3 În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a)act ostil – orice acțiune sau folosire a forței de către o forță militară străină ori entitate teroristă, îndreptată împotriva statului român, a forțelor armate române sau a altor persoane ori împotriva proprietății desemnate sau care urmărește deturnarea ori împiedicarea îndeplinirii misiunii militare a forțelor armate române și/sau aliate. Actul ostil reprezintă, de asemenea, acțiunea prin care persoane, grupuri de persoane sau unități constituite contribuie în mod direct ori comit cu intenție acte care pot cauza prejudicii majore sau constituie un pericol real pentru viața personalului ori tehnica Ministerului Apărării Naționale sau/și a forțelor aliate ale României;”.
Să fie clar pentru toată lumea: în situația unui act ostil pe teritoriul / în spațiul aerian național, nu trebuie să fim de acord cu soluțiile NATO. Avem procedură de preluare a comenzii. Decizia va fi a noastră. Și mai este un lucru clamat de unii revoltați că nu dăm dronele jos: executarea focului de nimicire, în actualul cadru legislativ, fără îndeplinirea condițiilor necesare, respectiv, fără ca acțiunile dronei să prezinte caracteristicile unui act ostil, nu este posibilă. De exemplu, cine răspunde de victimele umane sau pagubele materiale care ar putea rezulta din această acțiune? Aceste consecințe pot fi generate fie de proiectilele care nu ating ținta, fie de resturile dronei nimicite. Puse una lângă cealaltă, cele patru legi definitorii (Legea Apărării Naționale, Legea de funcționare a MApN, Legea privind Regimul Munițiilor și Legea combaterii aeriene) par scrise intenționat criptic. Apar niște portițe care parcă i-ar lăsa pe militari să acționeze, dar altele i-ar putea trimite în fața instanțelor.
Cine riscă în cazul ambiguităților legilor? Parcă legiuitorul îl ține departe de soluție pe soldatul român. Este clar că textele sunt scrise doar pentru vremuri de pace. Ele sunt inutile acum cu un război la graniță. Și să-mi fie scuzat ceea ce spun, mi se pare ca sub dorința de a lovi dronele cu orice preț se ascunde altceva, o dorință a vecinilor! Vă imaginați ce?