În timp ce problema migrației promite să fie prioritatea de top la începutul mandatului, Trump și consilierii săi iau în considerare simultan aceste două crize internaționale, care au ramificații mult mai complexe decât a susținut miliardarul în campanie.
„Cred că Orientul Mijlociu se va rezolva. Cred că este mai complicat decât Rusia-Ucraina, dar cred că este mai ușor de rezolvat”, a spus președintele ales într-un interviu acordat revistei Time la final de noiembrie.
Cum va arăta noul cabinet Trump?
Cabinetul Trump are trei fracțiuni: o facțiune a potențialilor nominalizați pare concentrată pe răzbunare, alta pe calmarea piețelor financiare și o a treia pe reducerea necruțătoare – poate fără speranță – a angajaților guvernamentali și a bugetelor. O administrație unificată, loială, condusă de MAGA.
Prima fracțiune va reforma Departamentul de Justiție, agențiile de informații și Departamentul de Apărare. A doua va calma piețele financiare și va fi condusă de Scott Bessent, miliardarul de pe Wall Street, ales ca secretar al Trezoreriei. Și apoi există o echipă guvernamentală condusă de Elon Musk și Vivek Ramaswamy, ale cărei obiective sunt extrem de ambițioase, reforma structurilor statului și reducerea numărului de angajați guvernamentali. Ei vor conduce „Departamentul pentru Eficiența Guvernului” sau „DOGE”, așa cum îl numește Musk (la fel ca numele criptomonedei Dogecoin). El nu este de fapt un departament, ci un grup de voluntari care vor avea, spun ei, un ”canal” direct către Biroul de Management și Buget al Casei Albe, prin care se vor transmite foile de parcurs ale diferitelor entități, foi în care se vor regăsi noile reglementări structurale, bugetele și numărul de angajați.
Ce întrebări sunt pe agendă?
Două întrebări sunt importante pentru crizele din Ucraina și Orientul Mijlociu: care criză are cele mai mari șanse de succes?; și care dintre ele poate fi încheiată la începutul mandatului, încetare care să marcheze un nou început de eră pașnică? Din ce vedem la ora actuală conflictul dintre Ucraina și Rusia a devenit extrem de complex prin implicarea unui terț – Coreea de Nord.
Ceea ce se preconizează, după întâlnirile cu europeni sau după discuțiile telefonice cu aceștia, este în fapt cel mai probabil o înghețare a conflictului și nu o negociere multilaterală. Nu se vad la orizont, deocamdată, noile condiții de securitate în Europa. Administrația Biden intenționează să mai trimită un ajutor militar în Ucraina, până la sfârșitul anului. Acest pachet este de 1,2 miliarde de dolari rămase încă din Inițiativa de asistență pentru securitate a Ucrainei. Dar mai există și alte 5,6 miliarde de dolari în arme (vehicule, muniție și alte echipamente) pe care președintele le-ar putea autoriza să meargă în Ucraina.
Până în prezent, Statele Unite au trimis Ucrainei peste 59 de miliarde de dolari în asistență de securitate. În acest context se profilează o altă întrebare: cum va arăta dialogul Casa Albă cu Kremlinul pentru Ucraina? Eu cred că președintele ales Donald Trump va fi nevoit să deschidă un dialog susținut și de fond cu Rusia cu privire la întreaga gamă de probleme rămase nerezolvate de-a lungul anilor. Cu siguranță, poziția SUA are sens dacă războiul este privit, așa cum este în Kiev și în mare parte din Occident, ca un act neprovocat de agresiune imperială rusă împotriva Ucrainei, condus de amăgirea președintelui rus Vladimir Putin că Ucraina este parte a patrimoniului rusesc.
În aceste condiții beligeranții sunt Rusia și Ucraina, chiar dacă Occidentul a ajutat esențial la susținerea Ucrainei în luptă. Din punctul de vedere al Rusiei, războiul este doar un aspect, considerat în prezent cel mai acut, al unui conflict mai larg între Rusia și Occidentul, condus de Statele Unite. Rusia luptă nu numai pentru că Putin consideră că Ucraina este parte a Rusiei, ci și pentru că Kremlinul este hotărât să revizuiască acordul de după Războiul Rece, despre care crede că a fost impus Rusiei într-un moment al slăbiciunii sale strategice.
