Scenariile efectelor revenirii lui Trump
Generalul NATO Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul Alianței, a explicat pentru News.ro care ar putea fi consecințele revenirii lui Donald Trump la Casa Albă în ceea ce privește războiul din Ucraina, cum s-ar raporta noua Administrație americană la Rusia și ce scenarii ar fi posibile în cazul unui armistițiu, care ar consfinți „cuceriri teritoriale” și „anexări ilegale” ale Rusiei. De asemenea, generalul a discutat și despre posibilele consecințe pentru România în aceste scenarii.
Bălăceanu a subliniat că modul în care administrația Trump ar gestiona războiul din Ucraina, în special continuarea sprijinului american pentru Ucraina, pe baza pachetului de 61 de miliarde de dolari aprobat de Congres, trebuie analizat cu atenție.
Reducerea sprijinului și armistițiul
În situația în care sprijinul american s-ar reduce semnificativ și s-ar cere un armistițiu pentru a începe discuțiile de pace, acest lucru ar însemna recunoașterea cuceririlor teritoriale și anexărilor ilegale ale Rusiei. Un astfel de armistițiu ar putea duce la cedări teritoriale care ar amenința poziția politică a președintelui ucrainean Zelenski.
Dacă Trump și viitoarea administrație americană ar declara că nu este necesar să sprijine Ucraina în drumul său către NATO, poporul ucrainean s-ar putea simți dezamăgit, revoltat și cel mai rău abandonat, a spus generalul
Într-o astfel de situație, Bălăceanu consideră că președintele ucrainean ar avea dificultăți în a rămâne la putere, având în vedere că ucrainenii, după pierderi semnificative, l-ar considera responsabil pentru cedarea teritoriilor și ar putea vota împotriva sa. Un armistițiu ar putea duce la alegerea unei conduceri favorabile Rusiei, cum ar fi Viktor Yanukovici.
Conform scenariului prezentat de Bălăceanu, Occidentul ar abandona Ucraina, deși existau promisiuni de integrare în NATO. Aderarea Ucrainei ar fi imposibilă în timpul războiului, dar ar putea rămâne posibilă în viitor, dacă ar exista condiții favorabile.
Generalul Bălăceanu a explicat că, într-un scenariu favorabil Rusiei, Ucraina ar deveni un adversar al NATO, având posibilitatea să ofere teritoriile sale pentru dislocarea armelor nucleare rusești și baze militare.
„Modul în care Statele Unite, sub administraţia lui Trump, se vor raporta la războiul din Ucraina, în speţă la continuarea sprijinului pentru Ucraina, în baza pachetului de 61 de miliarde de dolari, aprobat de Congres, e o problemă care trebuie atent analizată. Pentru că, dacă luăm în calcul un scenariu de diminuare considerabilă a sprijinului SUA şi cerinţa unui armistiţiu, să se înceapă discuţiile de pace, asta ar însemna că se consfinţesc cuceririle teritoriale şi anexările ilegale ale Federaţiei Ruse. De aici apare principiul dominoului, pentru că se încheie acest război prin încetarea acţiunilor de luptă. Se ajunge deci la un armistiţiu, o oprire a războiului, cu cedări teritoriale care ameninţă poziţia politică a lui Zelenski. Dacă adăugăm faptul că Trump şi, prin el, Administraţia americană, vor spune „nu este cazul să sprijinim Ucraina în drumul său spre NATO”, atunci poporul ucrainean va fi dezamăgit, va fi revoltat, se va simţi abandonat”, a explicat Bălăceanu.
Posibile implicații pentru România și aliații europeni
Aceasta ar duce la o schimbare semnificativă a apărării pe flancul sud-estic al NATO, cu implicații pentru România, care ar avea o graniță problematică. În ceea ce privește prezența SUA, Bălăceanu consideră că România are o poziție mai slabă comparativ cu Polonia, care investește masiv în apărare.
„Avem o prezenţă mult mai consistentă în flancul de nord-est, într-o Polonie care se înarmează masiv şi al cărei buget al apărării tinde către 4%. Va rămâne Polonia favorită a lui Trump, iată, un stat care prin propriile cheltuieli îşi dezvoltă capacitatea de apărare, pe când România are un program de apărare, dar nu atât de bine realizat”.
Despre viitorul relațiilor cu SUA, generalul estimează că în perioada Trump, sprijinul american ar putea fi mai consistent sau, dimpotrivă, ar putea scădea, iar NATO ar trebui să-și întărească apărarea, inclusiv printr-o mai mare implicare a Europei. Bălăceanu consideră că bugetele de apărare vor crește și că NATO va deveni mai puternic, iar Europa va trebui să investească în mobilitatea militară.
