Generalul (r) Virgil Bălăceanu se declară nemulțumit de întârzierile transparenței decizionale pentru proiectul de doborâre a dronelor și indiferența candidaților la Președinție față de reconstrucția Rezervei Armatei
Militarii nu sunt ascultaţi în deciziile politice
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la NATO, a criticat întârzierile în transparența decizională a proiectului privind doborârea dronelor intrate ilegal în spațiul aerian românesc.
El a subliniat lipsa unor prevederi referitoare la dronele necontrolate care pot cădea în zone populate și la țintele simulate, care ar putea compromite sistemul de apărare.
De asemenea, Bălăceanu a semnalat lipsa de interes din partea candidaților la prezidențiale pentru reconstrucția rezervei Armatei Române.
Generalul subliniază lipsa de atenție acordată părerilor militarilor în procesul decizional, afectând cadrele în rezervă și personalul activ, inclusiv conducerea Apărării. În contextul misiunii de doborâre a dronelor, se evidențiază necesitatea amendamentelor la patru legi, după nouă luni.
Se află în procedură de transparență fosta Lege 257, care reglementează acțiunile împotriva aeronavelor neautorizate. De asemenea, se discută modificarea Legii apărării și a altor legi legate de Ministerul Apărării. Legea existentă face referire doar la aeronavele pilotate, fără a aborda dronelor.
Țintele simulate trebuie avute în vedere
Generalul Bălăceanu afirmă că, deși legea poate fi îmbunătățită în ceea ce privește prevederile referitoare la acțiunile împotriva dronelor, transparentizarea decizională a actualului proiect ar reprezenta „un pas înainte”.
„Ceea ce mă surprinde însă este că nu are prevederi cu privire la dronele în derivă. Noi trebuie să facem această distincţie. Sunt dronele în derivă care ar reprezenta pericolul cel mai mare pentru că ele apar în spaţiul aerian şi zborul lor nu mai este controlat. Datorită acţiunii apărării antiaeriene a ucrainenilor de pe porturile dunărene, traiectoria lor nu mai este controlată, au zbor dezordonat şi atunci pericolul de a cădea într-o zonă populată se menţine destul de mare. Am avut o asemenea situaţie, însă din fericire, a ajuns în Insula Marea Brăilei. Şi am avut o situaţie de pătrundere a unei drone care a intrat destul de adânc în spaţiul aerian al României, însă prezenţa n-a fost de lungă durată. A intrat şi a ieşit”, a spus generalul la Prima TV
Virgil Bălăceanu atrage atenția asupra ultimelor incidente legate de războiul electronic și țintele simulate, subliniind că, în decembrie 1989, rușii au folosit un război electronic bine coordonat, generând ținte aeriene dense care au dus la utilizarea rachetelor antiaeriene. Deși nu au fost ținte reale, absența unor prevederi corespunzătoare este îngrijorătoare. Bălăceanu adaugă că, deși țintele virtuale nu constituie un pericol direct pentru cetățeni, ele semnalează vulnerabilități în sistemul de apărare.