Trecerea de la o generaţie la alta induce schimbări tacite în stilul de viaţă, astfel că dacă generaţia Baby Boomers se mulţumeşte cu un stil de viaţă simplu, cu cât mai patina tehnologie, altfel stau lucrurile în cazul Generaţiei Millennials, nepoţii generaţiei Baby Boomers. Aceștia, deşi ştiu că stilul de viaţă ultra-activ le poate induce apariţia unor afecţiuni precum diabet sau obezitate, continuă să adopte o dietă dezechilibrată.
„Calitatea de consum a uleiurilor din comerţ, stocate în sticle de plastic, este influenţată după o lună de depozitare , acestea nemaifiind recomandate pentru consumul alimentar. Practic, proprietăţile nutritive dispar complet”, spune Marc Pignitter, doctor în cadrul Universităţii de Nutriţie din Viena.
Potrivit unui studiu realizat de compania B!TONIC, mulţi dintre reprezentanţii Millennials evita să meargă la medic,fie din teamă unui diagnostic greşit, fie că nu au timpul necesar pentru o programare. Pe de altă parte, medicul, neştiindu-i istoricul medical, poate aborda în prima faza generalist afecţiunea cu care pacientul se prezintă. Este nevoie de conştientizarea necesităţii unei diete echilibrate şi este cât se poate de adevărat că tinerii din ziua de astăzi nu cunosc alimentele pe care le folosesc.
„Nu trebuie să considerăm că orice aliment, mai ales uleiul, pe care îl cumpărăm, este în continuare sănătos, doar pentru că îl luăm de pe raft. La fel, dacă îl depozităm acasă înbucătărie, unde este cald, acest ulei se oxidează şi nu mai poate fi considerat un aliment sănătos”, mai spune Marc Pignitter.
Conform studiului, 80% din cei chestionaţi consideră că medicul ar trebui să le adreseze în timpul consultatiei întrebări legate de obiceiul de alimentaţie, dorindu-şi un sfat specializat de nutriţie pentru a-şi îmbunătăţi starea de sănătate.
Statisticile recente prezentate în cadrul evenimentului aduc la lumina un procent de 80% din afecţiunile actuale, acestea nefiind transmise ereditar, ci apărute fie din cauza unui sistem imunitar slăbit, fie din lipsa de informare la nivel nutrițional. Prin urmare, 80% din pacienţi ar putea fi trataţi prin schimbări ale stilului de viaţă şi ale alimentaţiei.
În plus, prin prevenţie, pot fi preîntâmpinate cele mai multe afecţiuni. Mai mult de jumătate din decesele actuale în România au drept cauza o boală strict legată de dietă: boli cardiace, infarct şi fluctuaţiile tensiunii arteriale. Prin urmare, o atenţie crescută asupra alimentaţiei şi o informare corectă cu privire la nutrienţii ingeraţi ar trebui săconstituie o prioritate pentru sistemul medical românesc.
„Este îngrijorătoare creşterea populaţiei de adolescenţi şi copii supraponderali în România. De cele multe ori primim pacienţi a căror probleme de greutate nu au nimic de-a face cu partea endocrinologică, ci cu dietă, cu obiceiurile de alimentaţie şi stilul de viaţă”, spune şi Iuliana Gherlan, Asistent Universitar Medic Primar, specialitatea endocrinologie încadrul Institutului Parhon.
Din studiul realizat pentru reprezentaţii generaţiei Millennials, obezitatea nu este un factor de îngrijorare, doar 21% din cei chestionaţi sunt îngrijoraţi că pot dezvoltă acesta afecţiune. Pe primul loc în topul afecţiunilor ce îi îngrijorează pe aceştia este cancerul (52,8%), urmat de posibilitatea de a dezvoltă boli de inima (46%). Înprocent de aproximativ 27%, generaţia Millennials este îngrijorată că poate dezvoltă boli de piele (26%), diabet (28%) sau infertilitate (26,8%). Cu toate acestea, obezitatea este oproblema reală, dar din păcate neconştientizată.
„În România, din păcate nu se efectuează studii pe epidemiile alergice. În ceea ce priveşte nutriţia, principalii factori alergeni sunt lactoză, glutenul, fructoza”, adaugă. AndreeaIoana Popescu, Medic Primar Alergologie şi Imunologie.
Reacţiile de intoleranţă sunt legate de incapacitatea sistemului digestiv de a metaboliza o anumită substanţă, în timp ce alergiile sunt reacţii adverse de hipersensibilitate laalimente, mediate imunologic.
Chiar dacă ambele se decodifică prin apariţia schimbărilor la nivel tegumentar, manifestările intoleranţei pot fi uşor confundate cu cele ale alergiilor, caz în care doar medicul alergolog poate concluziona diagnosticul. Din cei chestionaţi, o mică parte (2%) sunt interesaţi în a avea acces în mod gratuit la investigaţii de acest tip.