Noua generaţie de muncitori români, care şi-a început activitatea în plină recesiune, va avea pe tot parcursul carierei un comportament financiar diferit faţă de persoanele care au intrat în câmpul muncii într-o perioadă de creştere economică, sunt de părere analiştii financiari, trainerii şi psihologii chestionaţi de capital.ro.
Nesiguranţa locurilor de muncă, numărul mare de falimente şi câştigurile salariale diminuate se traduc într-un comportament mai conservator când vine vorba de investiţii financiare la noua generaţie de muncitori. Aceştia tind să facă economii mai mari, să se mulţumească cu un serviciu plătit mai prost şi se aşteaptă, constant, la intervenţii guvernamentale.
„Întrucât contagiunea socială a crizei există şi oamenii sunt deja informaţi că este rău, cei care reprezintă noua generaţie de muncitori consideră că a avea o slujbă este deja un câştig. Sunt «răsfăţaţii» contextului, ai prezentului“, a declarat pentru capital.ro psihologul Aurora Liiceanu (foto).
Potrivit acesteia, noua generaţie îşi recompune o ierarhie a priorităţilor mai realistă şi mai pragmatică şi într-un fel conţinutul statutului de consumator se schimbă. Ceea ce se consuma aleatoriu este fie anulat, fie păstrat, dar au impregnat mai puternic sentimentul de „alegere raţională“ în percepţia nevoilor. Ideea de lux revine în felul în care îşi direcţionează banii şi ceea ce era necesitate uneori devine acum lux.
Nu va fi ca în cazul Marii Recesiuni
„E posibil ca unele comportamente financiare să se modifice, însă la noi criza nu a fost atât de năprasnică, ba dimpotrivă, au fost şi beneficii, cum ar fi scăderea ratelor la bancă. În mod cert nu va avea impactul crizei financiare din 1929, care a afectat generaţii şi nu cred că criza actuală poate ajunge până acolo“, a menţionat analistul financiar Bogdan Baltazar (foto).
El consideră că recesiunea va fi marcantă, la nivel comportamental, pentru românii cu vârste cuprinse între 30 şi 35 de ani, care au fost nevoiţi să returneze maşini luate în leasing sau care şi-au pierdut locuinţele.
„Deosebirea între ei şi cei care au intrat în câmpul muncii într-o perioadă de creştere este că ei au o modificare la nivelul aspiraţiilor: sunt mai prudenţi, condiderându-se într-o situaţie bună faţă de cei care nu au slujbă“, a mai spus Liiceanu.
Comportamentul se va schimba după criză
Noua generaţie de oameni care intră în câmpul muncii a învăţat să fie mai precaută şi a învăţat că în această perioadă valoarea banului este mai mare, ceea ce face ca aceşti oameni să fie mai atenţi la cum folosesc banii şi să fie mai dispuşi să facă unele sacrificii financiare, este de părere Eduard Ezeanu, career coach în cadrul Career Experts.
„Aşteptările lor financiare sunt mai mici. Situaţia aceasta se va schimba în câţiva ani. Tendinţa României este de dezvoltare economică accelerată, oamenii învaţă să descopere valoarea muncii lor şi să aibă pretenţii financiare mai mari. Acum angajatorii au o portiţă pentru a accesa forţă de muncă mai ieftină, perioadă care va ţine puţin mai mult decât criza“, a explicat Ezeanu.
Avantajul existenţial al jobului
Generaţia „recesiune“ are capacitatea de a dezvolta strategii mai realiste de adaptare la noile condiţii, iar ideea de lăcomie este ştearsă de noul context.
„A avea o slujbă este chiar un «avantaj existenţial» care îi face să perceapă diferit viaţa. Atâta vreme cât se vorbeşte de şomaj, de disponibilizări în cifre mari, dorinţele lor sunt «potolite» de realitate, gândesc prezentul şi evită să vadă viitorul, iar dacă vor să-l vadă speră ca el să fie păstrarea slujbei“, a conchis Aurora Liiceanu.
Potrivit unor date făcute publice de Biroul Naţional pentru Cercetare Economică din SUA în luna septembrie a anului trecut, care urmăresc o evoluţie pe 34 de ani, un singur an de recesiune experimentat de un tânăr adult este de ajuns pentru a-i schimba valorile şi comportamentul. Această concluzie este susţinută de o serie de alte studii americane care arată că generaţia „recesiune“ nu numai că face investiţii mai conservatoare, dar tinde spre locuri de muncă mai sigure şi crede în redistribuirea averilor şi într-o implicare mai acerbă a guvernului la nivel social.
