Registrul Auto Român a publicat un top al maşinilor cu emisii reduse de CO2. Acestea au ca puncte comune dimensiunile mici şi consumul redus de combustibil sau propulsia hibridă. Întreaga industrie auto mondială este preocupată de reducerea emisiilor de noxe, însă impunerea pe piaţă a acestor vehicule nu este deloc uşoară. Atåt în Romånia, cåt şi în alte state ale Uniunii Europene, achiziţionarea unor astfel de maşini este stimulată prin sisteme de taxare ca
Registrul Auto Român a publicat un top al maşinilor cu emisii reduse de CO2. Acestea au ca puncte comune dimensiunile mici şi consumul redus de combustibil sau propulsia hibridă.
Întreaga industrie auto mondială este preocupată de reducerea emisiilor de noxe, însă impunerea pe piaţă a acestor vehicule nu este deloc uşoară. Atåt în Romånia, cåt şi în alte state ale Uniunii Europene, achiziţionarea unor astfel de maşini este stimulată prin sisteme de taxare care impun plata unor penalităţi mai mult sau mai puţin drastice pentru cei care preferă să înmatriculeze autoturisme poluante. Clienţii nu se lasă însă uşor seduşi de tendinţele pe care doresc să le impună propriile guverne sau producătorii care au reuşit deja să pună în vånzare aşa-numite „maşini verzi“.
Încă din anii ‘90, în Europa au fost lansate vehicule cu emisii reduse de CO2, însă piaţa nu le-a acceptat prea uşor. Iată numai cåteva exemple. În 1998, italienii de la Fiat lansau modelul Seicento Elettra, un vehicul electric de mici dimensiuni, care nu emitea dioxid de carbon. Pånă în 2002, numai 294 de astfel de maşini au fost produse şi chiar mai puţine au fost våndute. Francezii de la PSA Peugeot Citroën au încercat, începånd cu 1995, să impună pe piaţă mai multe modele electrice, printre care Peugeot 106, Partner sau Citroën AX, Saxo şi Berlingo. Mai puţin de 10.000 de unităţi au fost comercializate în Europa pånă acum. Nici Renault nu a evitat această nişă. Conform Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), între 1993 şi 1997, doar 1.287 de unităţi au fost înmatriculate. Modelul Kangoo a avut o epopee proprie. Versiunea electrică, lansată în 2002, a fost comercializată pe parcursul acelui an în numai 151 de exemplare. Un an mai tårziu, au încercat cu o versiune îmbunătăţită numită Kangoo Electr’road, pentru dezvoltarea căreia au fost cheltuite circa 75 de milioane de euro, dar clienţii au întårziat să apară.
Hibridele, în vårful clasamentului
În acest an, Registrul Auto Romån (RAR) a dat publicităţii un ghid privind consumul de carburant şi emisiile de CO2 aferente maşinilor comercializate în ţara noastră. În clasamentul maşinilor alimentate cu benzină, pe primele două locuri se află două maşini japoneze cu propulsie hibridă. Liderul clasamentului, Toyota Prius, emite doar 104 gCO2/km şi are un consum mediu de carburant de 4,3 litri/100km. Dacă adăugăm şi că taxa de poluare pentru acest model este zero, pare o ofertă de nerefuzat. Cu toate acestea, doar puţin peste 50 de unităţi au fost achiziţionate de romåni în acest an, după ce în 2007 au fost våndute 37 de vehicule. Cu siguranţă, principalul motiv pentru care acest model nu are priză la romåni este preţul.
Cei care au disponibili 25.500 de euro preferă maşini mai luxoase şi mai puternice decåt Prius. Un alt punct slab, remarcat atåt de clienţii romåni, cåt şi de cei din alte state europene, este designul deloc atractiv. Deşi are un preţ ceva mai mic, 23.062 euro, Honda Civic Hybrid suferă din motive asemănătoare cu modelul Toyota. Motorul termic de doar 1.399 cmc şi cele peste 12 secunde necesare accelerării de la 0 la 100 km/h sunt considerate detalii inacceptabile de mulţi dintre cei care ar putea achiziţiona o astfel de maşină. În primele opt luni din acest an, numai 11 astfel de maşini au fost våndute.
Următoarele trei maşini prezente în topul emisiilor reduse de CO2 împart aceeaşi platformă, iar diferenţele dintre ele sunt făcute numai de design şi accesorii. Citroën C1, Peugeot 107 şi Toyota Aygo, toate dotate cu propulsorul de 1 litru, emit doar 109 gCO2/km. Preţurile acestor tripleţi sunt cuprinse între 8.200 şi 10.700 de euro, iar la înmatriculare mai trebuie plătită şi o taxă de poluare de 140 de euro. Vånzările acestor trei modele sunt pe o pantă ascendentă în ultima perioadă, însă dimensiunile mici şi propulsorul fără mari pretenţii de putere le recomandă numai pentru utilizarea în oraşe.
De altfel, marea majoritate a maşinilor „verzi“ au dimensiuni reduse şi motoare mici, iar acest lucru nu este de natură să le aducă suficient de mulţi clienţi pentru a putea conta în statistici.
Smart fortwo, lider la diesel
Dotată cu propulsorul cdi de 0,8 litri, care are o putere maximă de 45 CP, această maşină emite numai 88 gCO2/km, valoare greu de atins de competitori. Disponibil atåt în variantă coupé, cåt şi cabrio, Smart fortwo costă între 11.610 euro şi 16.650 euro.
Spre surprinderea noastră, numai zece astfel de maşini au fost achiziţionate în acest an în Romånia. Pe locul doi în clasamentul RAR se clasează Mini Cooper D, cu propulsor de 1.6 litri, care emite 104 gCO2/km şi costă 20.920 de euro. Cu toate acestea, din top lipseşte varianta BlueMotion a modelului Volkswagen Polo, care, conform producătorului, emite doar 99 gCO2/km. Acest vehicul, dotat cu un propulsor diesel de 1.4 litri, costă între 16.654 şi 17.099 de euro.
12% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din Europa sunt puse pe seama autoturismelor, la acestea adăugåndu-se 26% provenite de la alte tipuri de transport, 39% de la uzinele producătoare de energie, 16% din industrie şi 19% de la activităţile casnice
Cazul Fiat si exemplul Portugalia
La prima vedere, marca italiană şi ţara iberică nu au nici o legătură, însă ambele conduc clasamentele europene în privinţa reducerii emisiilor de CO2. Conform JATO Dynamics, cea mai „verde“ marcă auto este Fiat, cu emisii medii de 137,3 gCO2/km. Pe locurile următoare se clasează Peugeot, Citroën şi Renault. În privinţa clasamentului realizat pe baza parcurilor auto înmatriculate în ţările europene, Portugalia deţine recordul, cu o medie a emisiilor tuturor autoturismelor înmatriculate în prima jumătate a acestui an de numai 139,3 gCO2/km. Pe întreg continentul se remarcă reduceri ale valorilor medii pentru parcul de maşini noi, însă progresele sunt destul de lente. Media europeană este în acest moment de 154,8 gCO2/km.
