Povestea de succes a vaccinărilor Serbiei, cu ajutorul Chinei și Rusiei, va avea repercusiuni geopolitice puternice, arată o analiză publicată de NationalInterest.

Cel mai probabil, avertizează analiștii, va consdolida o prezență rusă și chineză pe termen lung în regiune. Un exemplu este construirea unei fabrici de producere a vaccinurilor Sinopharm, în Serbia,  cu bani din China și Emiratele Arabe Unite.

Una dintre cele mai frecvente întrebări care se pot auzi în aceste zile în Bosnia, Muntenegru și Macedonia de Nord este: ”Mergi în Serbia să te vaccinezi gratuit?”, scrie NationalInterest. Regiunea asistă la o creștere a numărului de infectări cu Covid-19 și la un număr mare de decese. Capitala Bosniei, Sarajevo, a avut, până la finele lunii martie cel mai mare număr de decese Covid-19 din Europa la 100.000 de cetățeni.

Nu există vaccinuri pentru toată lumea, iar guvernul bosniac, format din două entități, cea sârbă și cea croato-bosniacă, s-a lansat într-o competiție pentru a vedea cui îi aparține responsabilitatea procurpării vaccinurilor. Ultimele luni au fost afectate de numeroase scandaluri, manipulări ale achizițiilor publice și falsificări de prețuri.

Dar, în timp ce majoritatea statelor din Balcanii de Vest abia au început vaccinările în masă, Serbia se mândrește cu faptul că are cantități suficiente de vaccinuri. Și chiar una dintre cele mai mari rate de vaccinare pe cap de locuitor din Europa, cu mult înaintea majorității statelor UE. Așa că Belgradul oferă acum vaccinuri gratuite în regiune. Dar de ce o țară săracă, în cea mai mare parte ruinată și îndatorată, precum Serbia, ar oferi vaccinuri gratuite statelor vecine?

Potrivit NI, totul a început în martie Înainte ca orice țară din Balcanii de Vest să fi primit vaccinurile, președintele sârb Aleksandar Vučici a livrat personal mii de doze de vaccinuri AstraZeneca și BioNTech în Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina. Deși doar 10.000 de doze au fost donate Bosniei și Herțegovinei, mesajul dat populației musulmane bosniace, împotriva cărora a purtat un război 4 ani, a fost rezumat cel mai bine de agenția Reuters.

„Fostul inamic, Serbia, donează vaccinuri COVID-19 musulmanilor și croaților din Bosnia”, a anunțat Reuters. Videoclipuri cu președintele Serbiei în timp ce donează personal vaccinuri au devenit virale în regiune.

Conștient de efectul pe care această poveste l-a avut în mass-media regională și globală, Serbia a decis să profite de valul pe care s-a urcat. Spre finele lunii martie, când Belgradul și-a dat seama că avea 20.000 – 25.000 de doze de vaccinuri AstraZeneca care se apropiau de data expirării, a venit cu un plan strălucit: să le ofere vecinilor.

Așa că oamenii din Bosnia, Muntenegru și Macedonia de Nord, supărați pe bună dreptate că guvernele lor au gestionat greșit pandemia și nu și-au procurat vaccinurile la timp, s-au îndreptat disperați către Serbia.

Inclusiv musulmani bosniaci care au avut rude ucise de grupările paramilitare sârbe în timpul războiului din Iugoslavia, din 1992-1995.  Disperarea de a-și salva viața a avut prioritate în fața dușmăniilor din trecut.

Acțiunea a fost atît de eficientă încât, în doar câteva zile, medicii sârbi au  vaccinat 22.000 de oameni din Bosnia, Muntenegru și Macedonia de Nord. Imaginile cu cozi lungi în fața Târgului de la Belgrad și blocajele de trafic la punctele de trecere a frontierei cu Serbia au fost distribuite pe social media. Chiar și cetățenii Croației, stat membru UE, au dat fuga în Serbia pentru o vaccinare gratuită, dezamăgiți probabil, de abordarea supra-birocratică a Uniunii Europene.

Serbia a realizat că un astfel de act de generozitate, cu vaccinurile expirate, are un efect mai mare din punctul de vedere al relațiilor publice decât milioane de dolari investiți în promovarea turismului. Așa că a decis să continue cu vaccinurile Sputnik V, Sinovac, noi loturi de AstraZeneca și chiar vaccinuri Pfizer.

Așadar, în timp ce statele din Balcanii de Vest câștigau rapid o imagine pozitivă a Serbiei, părerea lor despre UE se deteriora. La începutul anului, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Kosovo – dornice să-și demonstreze orientarea occidentală – au refuzat să comande vaccinuri din China sau Rusia. Și-au pus încrederea în UE și OMS, care a sprijinit sistemul COVAX. Au plătit chiar în avans pentru vaccinurile lor.

Până în prezent, aceste țări au primit doar o mână de vaccinuri, insuficiente pentru a-și imuniza personalul medical. Serbia a adoptat o abordare diferită. A decis să renunțe la mecanismul COVAX și s-a bazat exclusiv pe vaccinuri luate direct din Rusia și China. Iar acum culege roadele abordării sale multilaterale a politicii externe și a stabilirii legăturilor cu China, Rusia, SUA și statele din Golf.

Sursa foto: Dreamstime