Lui George Maior i-au fost aduse acuzații grave din partea Comisiei parlamentare pentru controlul SRI conform cărora ar fi vinovat de acţiuni de poliţie politică în perioada în care s-a aflat la şefia serviciului de informaţii.
Ca răspuns, George Maior a adresat o scrisoare deschisă membrilor Comisiei, în care contestă acuzațiile aduse și cere desecretizarea integrală a audierilor.
Comisia condusă de Claudiu Manda este acuzată de George Maior că a întocmit un raport plin de acuzații nefondate. De asemenea, conform lui Maior, nu ar exista nici o probă că SRI ar fi făcut poliție politică sau că s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale din 2014.
Redăm mai jos scrisoarea deschisă a lui George Maior:
„Ref: Calomniile şi aserţiunile false incluse în textul emis de Comisie sub titlul „RAPORT PRIVIND FOLOSIREA SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII DE CĂTRE DOMNUL GEORGE MAIOR ÎN SCOPURI PERSONALE”
Am luat act cu dezamăgire de faptul că în data de 18 aprilie 2019, o parte a membrilor Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI a aprobat publicarea unui text sub titulatura oficială „Raport” care, în locul unor concluzii riguroase ale unei serii de audieri cu privire la activitatea Serviciului Român de Informaţii în perioada în care am îndeplinit funcţia de director al acestei instituţii, conţine acuzaţii foarte grave şi complet neîntemeiate, total în afara regulilor comunicării instituţionale responsabile.
Pe această cale, doresc să îmi exprim consternarea faţă de faptul că sub egida unei importante comisii a Parlamentului României, o parte a membrilor acestei structuri parlamentare a asumat un text care conţine numeroase aserţiuni false, speculaţii goale de conţinut, afirmaţii trunchiate, precum şi calomnii grave care afectează serios credibilitatea şi probitatea morală a Comisiei şi aduc atingere demnităţii, onoarei şi reputaţiei mele.
Pentru clarificarea multor aspecte cuprinse în acest text care nu au nicio legătură cu realitatea, doresc să fac următoarele precizări:
Agenţia Naţională de Integritate a fost înfiinţată în anul 2007, în urma unui proiect de lege aprobat de Guvernul României în anul 2006 şi înaintat ulterior Parlamentului, având drept scop combaterea corupţiei prin mijloace administrative, obiectiv inclus în Strategia Naţională Anticorupţie adoptată de Guvernul României prin Hotărâre de Guvern în anul 2005. Agenţia Naţională de Integritate a devenit beneficiar legal al informaţiilor privind securitatea naţională furnizate de Serviciul Român de Informaţii. Doresc să subliniez că toate informaţiile transmise de către Serviciul Român de Informaţii către Agenţia Naţională de Integritate în calitate de beneficiar legal, au aparţinut unei instituţii constituţionale a statului român, respectiv Serviciului Român de Informaţii, nu directorului acestei instituţii. Există proceduri care le-am instituit în calitate de director al SRI tocmai pentru a se exclude arbitrariul. Agenţia Naţională de Integritate a fost o instituţie importantă în arhitectura de combatere a corupţiei, funcţionarea sa eficientă, nu doar formală, fiind o condiţie a aderării şi integrării României în Uniunea Europeană, iar Agenţia şi-a făcut datoria şi cu sprijinul instituţional al Serviciului. În toată perioada în care am condus Serviciul Român de Informaţii, am pus pe primul loc legalitatea activităţii. Am studiat în profunzime dreptul şi conceptul extins de drepturi ale omului. În lumina pregătirii mele academice şi a principiilor care mi-au ghidat viaţa profesională, am fost primul director al Serviciului care a acordat independenţă reală consilierilor juridici ai instituţiei, crescându-le competenţa, tocmai pentru a se respecta integral legalitatea oricărei acţiuni a Serviciului Român de Informaţii.
Cazurile particulare prezentate în textul asumat de o parte dintre membrii Comisiei de control sunt irelevante din punct de vedere al numelor persoanelor menţionate având în vedere că, în activitatea de informare, Serviciul Român de Informaţii nu se raportează niciodată la potenţialul politic prezent sau viitor al unor persoane fizice vizate de informaţiile furnizate. Textul asumat de o parte a membrilor Comisiei de control vădeşte o lipsă crasă de înţelegere a modului în care funcţionează Serviciul Român de Informaţii. Mai mult, Comisia demonstrează o lipsă completă de consecvenţă în abordarea şi înţelegerea misiunii importante pe care o are.
Deşi în textul asumat de o parte a membrilor Comisiei se vorbeşte de existenţa unor aşa-zise probe care ar sta la baza acuzaţiilor iresponsabile formulate, lectura documentului arată indubitabil că nu există nicio dovadă, nicio probă, nicio aserţiune şi nicio afirmaţie din partea vreunui lucrător al SRI care să confirme faptul că directorul instituţiei ar fi indicat vreodată ca o anumită informare despre o anumită persoană sa fie trimisă beneficiarului legal la un anumit moment. Este absolut hilar şi ilogic că niciuna dintre supoziţiile şi speculaţiile din aşa-zisul raport privind informările legale ale Serviciului Român de Informaţii către Agenţia Naţională de Integritate nu sunt bazate pe măcar o singura declaraţie, o singură probă, o singură confirmare din interiorul Serviciului, în condiţiile in care am solicitat în mod expres în cadrul audierilor mele în faţa Comisiei să fie audiaţi absolut toţi membrii Serviciului implicaţi în circuitul informaţional, pentru a se verifica autenticitatea acuzaţiilor false la adresa mea.
În acelaşi text asumat de o parte a membrilor Comisiei se sugerează în mod calomnios ideea că aş fi folosit Serviciul Român de Informaţii pentru a evolua în cariera politică, ţintind poziţia de prim-ministru. Această speculaţie este falsă şi absurdă în condiţiile în am declarat public în data de 4 noiembrie 2014, înainte de alegerile prezidenţiale, că îmi voi prezenta mandatul noului preşedinte al României şi că nu confirm interesul pentru asumarea unei funcţii politice. Mai mult decât atât, în data de 3 octombrie 2014 am declarat că îmi ofer demisia în alb viitorului preşedinte al României, oricare ar fi el. În acest sens, reiau integral declaraţia mea dată atunci în faţa mass-media: „În ce mă priveşte, se vehiculează, nu a venit dinspre mine acest lucru, în legătură cu evoluţia mea politică, nu e cazul, nu mi s-a propus niciodată şi nu am discutat cu nimeni ideea de prim-ministru, ba, dimpotrivă, eu cred că e normal ca viitorul preşedinte să decidă în privinţa serviciilor de informaţii. Din punctul meu de vedere, voi merge spre noul preşedinte, îmi voi prezenta demisia şi el va decide dacă activitatea mea în fruntea acestui serviciu să continue sau nu”. De asemenea, reamintesc faptul că spre deosebire de alte personalităţi ale vieţii publice din România, după ce mi-am încheiat mandatul de director al SRI, nu am fost nici prim-ministru, nici candidat la vreo altă funcţie politică, ci mi-am prezentat în mod corect demisia în faţa noului preşedinte al ţării şi am revenit la cariera mea profesională de bază, aceea de diplomat.
Speculaţiile cuprinse în textul asumat de o parte membrilor Comisiei de control sunt contrazise pe fond chiar de Parlamentul României. În acest sens, reamintesc faptul că întreaga mea activitate în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii a fost evaluată pozitiv de Parlamentul României, sub diverse majorităţi parlamentare, prin rapoarte de activitate succesive aprobate în plen, începând din 2007 până în ultimul an de mandat la conducerea acestei instituţii. Acestea sunt documente oficiale votate de Parlamentul României, de organul reprezentativ suprem al ţării.
Aşa-zisa evaluare din textul asumat de o parte a membrilor Comisie se află în totală contracţie cu faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii a respectat cele mai înalte standarde de legalitate şi echidistanţă, lucru verificat din interacţiunea îndelungată cu toţi partenerii interni şi internaţionali. Pe durata mandatului meu de director, Serviciul Român de Informaţii s-a bucurat de respectul deplin al tuturor partenerilor internaţionali, activitatea instituţiei şi a conducerii sale fiind validată prin includerea SRI în formatele de cooperare internaţională cele mai importante. Acest lucru a fost posibil numai ca urmare a îndeplinirii, la cel mai înalt nivel, a standardelor euro-atlantice în derularea întregii activităţi profesionale a unui serviciu care activează într-un regim democratic şi se supune integral reglementărilor specifice unui stat de drept funcţional.
Ţin să menţionez faptul că în perioada mandatului meu de director, Serviciul Român de Informaţii a contribuit major, ca instituţie fundamentală a statului român, la starea de securitate a României, fiind relevant faptul că, în toţi acei ani, ţara nu s-a confruntat cu nicio criză de securitate. Mi-am făcut datoria faţă de cetăţenii României şi faţă de statul român, mi-am respectat jurământul pe care l-am depus la numirea în funcţie, în deplin acord cu normele democratice care guvernează România, iar aceste realizări nu pot fi anulate de un text lipsit de conţinut, abuziv şi scris fără responsabilitate.
Atrag atenţia în modul cel mai serios asupra faptului că niciun element dintre cele afirmate de mine în cadrul audierilor în faţa Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI nu a fost redat în aşa-zisul raport al Comisiei. În schimb, cuvântul îndoielnic al unui singur cetăţean care s-a aflat la un moment dat la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate este tratat ca adevăr absolut, ceea ce dovedeşte o lipsă flagrantă de imparţialitate pentru o comisie care se numeşte „de control”. Remarc faptul că deşi în cadrul audierilor în faţa Comisiei am subliniat în mod insistent faptul că nu m-am întâlnit în privat cu preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate în perioada în care am îndeplinit funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, acest lucru nu a fost inclus în textul aşa-zisului raport.
Având in vedere minima credinţă ca veţi repara aceasta înscenare vă rog să declasificaţi integral toate audierile persoanelor care s-au prezentat în faţa Comisiei pe care s-a bazat textul asumat de o parte dintre membrii acesteia, însumând, conform Comisiei, peste 700 de pagini.
Noţiunea de poliţie politică, utilizată în mod abuziv în textul aşa-zisului raport şi care presupune monitorizarea şi supravegherea unui cetăţean strict pe motive politice şi ideologice, nu are nicio legătura cu elementele cuprinse în textului asumat de o parte din membrii Comisiei de control şi cu atât mai puţin cu întreaga mea activitate în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii. Prin această înşiruire de cuvinte, Comisia de control jigneşte grav memoria eroilor tragici ai României care au îndurat suferinţe cumplite în închisorile comuniste ca urmare a unor acţiuni brutale de poliţie politică. Semnatarii acestui aşa-zis raport nu au nici legitimitatea morală şi niciun fel de argument atunci când utilizează abuziv un concept atât de complex a cărui semnificaţie este evident că nu o înţeleg.
Comisia parlamentară de control a activităţii SRI a publicat pe 18 aprilie concluziile unei anchete în legătură cu relația SRI-ANI. Din raport reiese că dosarele de incompatibilitate în care au fost judecați actualul președinte Klaus Iohannis și actualul director al SRI, Eduard Hellvig, au fost făcute pe baza unor note informative transmise de SRI către Agenția Națională de Integritate în scopul influențării carierei politice a celor doi, ceea ce ar reprezenta activitate de poliţie politică”, se arată în textul scrisorii deschise semnate de George Maior.