George Niculescu, a anunțat continuarea reformelor în cadrul ANRE

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a anunțat continuarea reformelor în cadrul instituției pe care o conduce, subliniind faptul că, în anul 2024, au fost desființate 12 posturi de conducere, ca parte a unui proces de eficientizare a cheltuielilor. Niculescu a detaliat faptul că Organigrama ANRE a fost restructurată semnificativ, reducând numărul posturilor de conducere de la 40 la 28, iar funcția de director general a fost eliminată, toate aceste măsuri având un impact pozitiv asupra bugetului instituției.

„Cabinetul preşedintelui Autorităţii avea şase posturi. Aşa l-am găsit, aşa l-am preluat. În momentul de faţă, are două posturi. Am luat măsuri de reformă şi de eficientizare a cheltuirii banilor pe care Autoritatea îi are în buget, înainte să fie un trend naţional. Am desfiinţat, ca urmare a organizării pe care am făcut-o anul trecut, 12 posturi de conducere, de la 40 am trecut la 28 de posturi de conducere. (…)

Am desfiinţat din nomenclatorul funcţiilor funcţia de director general, tocmai că impactul în buget să fie mare, pentru că una era să desfiinţezi 12 posturi de conducere de şef serviciu la un eşalon mic, pentru că salariile erau mai mici, şi alta a fost desfiinţez posturile de director general.

Noi am făcut reforme, dacă e nevoie să mai facem reforme, le vom face, dar în acelaşi timp trebuie să păstrăm calitatea actului de reglementare, în aşa fel încât consumatorii să ştie că cineva îi protejează, iar cineva este ANRE în cazul de faţă”, a declarat George Niculescu într-o întâlnire organizată de Comisia de energie din Senat.

George Niculescu a accentuat importanța menținerii unui „echilibru” în investițiile făcute de operatorii de distribuție a energiei, având în vedere că aceste cheltuieli sunt transferate către consumatori prin facturi.

„Operatorii de distribuţie să continue ritmul de investiţii în reţele, pentru că beneficiile sunt pentru întreaga societate, nu doar pentru sectorul energetic, dar în acelaşi timp trebuie să ne uităm foarte bine la gradul de suportabilitate a tarifelor pe care le plătesc consumatorii. Nu vreau să fiu acuzat de populism, dar nu putem să punem în sarcina consumatorului de energie un tarif mare. (…) Câteodată au fost ţintite şi activităţi care nu sunt neapărat legate 100% de distribuţia de energie electrică. (…) Nu ne dorim să stăm pe întuneric în 2025. Şi atunci, de aceea ANRE a impus aceşti indicatori de performanţă, în aşa fel încât clienţii, consumatorii de energie electrică, să ştie exact ce ce anume trebuie să beneficieze”, a adăugat Niculescu.

Comasarea ANRE un subiect care trebuie analizat temeinic

Niculescu a fost întrebat și despre posibilitatea comasării ANRE cu Consiliul Concurenței, o idee care a fost discutată în diverse cercuri politice și economice. În acest sens, președintele ANRE a evocat exemplul Spaniei, unde autoritățile de reglementare și de concurență sunt integrate într-o singură instituție. Cu toate acestea, Niculescu a precizat că în prezent, în cadrul proiectului legislativ public din Spania, se discută despre separarea acestor autorități pentru a asigura o mai mare transparență și eficiență.

„În calitate de preşedinte al Autorităţii încerc să fiu obiectiv cu privire la acest subiect. (…) Cu titlu de exemplu, în Spania funcţionează o autoritate care conţine şi Consiliul Concurenţei şi Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei. În momentul de faţă, în transparenţă publică, este un proiect de lege care separă aceste autorităţi în Spania (…) şi se menţionează în nota de fundamentare că toată Europa a trecut printr-o criză energetică şi atunci instituţiile trebuie să fie de sine stătătoare, cu atribuţii clare pe un domeniu bine stabilit. Las pe cei care vor decide lucrul acesta să vorbească, eu fiind direct implicat, nu cred că sunt în măsură să vorbesc despre acest subiect”, a adăugat Niculescu.

În paralel cu măsurile de reformă ale ANRE, guvernul român a anunțat și restructurarea agențiilor și instituțiilor publice. În contextul unor presiuni economice, autoritățile vor disponibiliza 20% dintre angajații din aparatul administrativ și 30% dintre șefii din instituțiile publice în perioada următoare. Aceste măsuri vor afecta în mod special personalul administrativ și nu vor viza angajații din producție, conform declarațiilor ministrului Sebastian Burduja.

Este vorba despre un proces similar celor implementate în alte instituții din sectorul public, inclusiv în domeniul energiei, unde se urmărește eficientizarea resurselor.

Sectorul privat se confruntă și el cu o perioadă dificilă

De asemenea, sectorul privat din România trece printr-o perioadă dificilă, cu disponibilizări și restructurări semnificative în industrii cheie precum auto și IT. Piața muncii se confruntă cu o stagnare economică și cu presiunea unor noi tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, care au schimbat cerințele față de forța de muncă. În special, sectorul IT resimte o reducere a cererii pentru angajați în poziții entry-level, iar creșterea utilizării automatizării în diverse industrii afectează angajații din domeniul tehnologic.

Restructurările nu sunt doar o tendință locală, ci și una globală, având exemple clare în Statele Unite, unde mari companii, care au făcut angajări considerabile în perioada pandemiei, sunt acum nevoite să reducă personalul pentru a se menține competitive. Același fenomen se resimte și în România, în special în sectoarele auto și IT.

În ansamblu, piața muncii din România se află sub o presiune considerabilă, cu o creștere a disponibilizărilor, în special în sectorul auto, care este unul dintre cele mai afectate de încetinirea economiei germane, un partener comercial esențial al României. De asemenea, în sectorul tehnologic, avansul rapid al inteligenței artificiale și al automatizării a dus la reducerea cerințelor pentru angajații juniori.