Născut pe numele Schwartz György, la Budapesta, în 1930, într-o familie de evrei, Soros a ajuns în 1956 în SUA, devenind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Acum, finanțatorul de origine maghiară spune că fiul său „și-a câștigat acest drept”, potrivit GreekReporter. Anul trecut, el a avertizat că invazia Ucrainei riscă să fie „începutul celui de-al Treilea Război Mondial”, care ar putea semna sfârșitul civilizației.

Alex Soros este singurul membru al familiei care face parte din comitetul de investiții Soros Fund Management, organism despre care Wall Street Journal spune că gestionează cele 25 de miliarde de dolari pentru familie și fundația de caritate a lui Soros.

Alex a preluat funcția de președinte la Open Society Foundations (OSF) în decembrie și se ocupă de ”super PAC”, un mecanism american de direcționare a fondurilor către partidele politice.

Ce naște din pisică….

Deși, în general, au aceleași opinii politice, Alex Soros a declarat pentru Wall Street Journal că este „mai politic” decât tatăl său și că va face campanie împotriva încercării lui Donald Trump de a candida pentru un al doilea mandat ca președinte al SUA.

”Oricât de mult mi-ar plăcea să scot banii din politică, atâta timp cât cealaltă parte o face, va trebui să o facem și noi”, a declarat Alex Soros. George Soros a fost, așa cum se știe unul dintre cei mai mari donatori ai Partidului Democrat din SUA, contribuind cu aproximativ 140 de milioane de dolari.

Alex Soros a declarat că Fundația pentru o Societate Deschisă va urmări aceleași obiective pe care le-a avut sub conducerea tatălui său, inclusiv libertatea de exprimare, reforma justiției penale, drepturile minorităților și ale refugiaților și susținerea politicienilor liberali. Dar vrea să includă și inițiative privind dreptul de vot, avortul și egalitatea de gen, urmărind în același timp o agendă mai axată pe piața internă din SUA.

Soros și societățile deschise vs Viktor Orbàn

În ultimii ani, numeroși lideri europeni și politicieni din SU, au denunțat amestecul organizațiilor lui Soros în politica internă a statelor lor. Cel mai cunoscut exemplu este cel al Ungariei, unde premierul Viktor Orbàn a declanșat o campanie dură împotriva lui George Soros și a ideologiei „frontierelor deschise”.

Adversitatea s-a accentuat în ultima perioadă, premierul Orban declarând în 2017 pentru Kossuth Rádió: „Dacă cineva vrea să vină și să trăiască în Ungaria, trebuie să aibă consimțământul poporului maghiar. Există, totuși, o campanie internațională foarte puternică ce se desfășoară de aproape un deceniu. Este legată de numele lui George Soros și încearcă să arate că frontierele nu au sens, că națiunile nu au dreptul să decidă și să stabilească cum să trăiască”.

Porecla de „omul care a spart Banca Angliei”

Soros a fost acuzat că a influenţat prin mijloace ilegale evoluţia pieţelor financiare. În 2008, Oficiul de Stat pentru Supravegherea Financiară din Ungaria a amendat o firmă a lui Soros pentru un atac asupra acţiunilor OTP (bancă maghiară creată din fosta Casa Naţională de Economii).

Soros este supranumit în Marea Britanie „omul care a spart Banca Angliei”. Totul s-a petrecut în 1992, când omul de afaceri a pariat împotriva lirei sterline, vânzând echivalentul a zece miliarde de dolari într-o singură zi. În doar câteva zile lira sterlină s-a depreciat puternic, aducându-i lui Soros un profit de peste un miliard de dolari şi porecla de „omul care a spart Banca Angliei”.