Creşterea productivităţii şi transformarea tuturor produselor agricole în produse alimentare sunt cele două obiective pe care vrem să le atingem cu ajutorul noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) până în 2020, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, George Turtoi.
'Pe zona de agricultură, pe noul PNDR avem toate măsurile construite în aşa fel încât în 2020 să atingem două obiective principale. Prin urmare avem un proiect de ţară şi cred că este singurul sector care are toată politica construită în aşa fel încât să atingem aceste două obiective. Primul obiectiv vizează creşterea productivităţii în zona de agricultură, iar cel de-al doilea transformarea tuturor produselor agricole în produse alimentare, astfel încât să satisfacem necesarul intern de pe piaţă aproape 100% cu produse alimentare româneşti, obţinute din producţie românească, dar şi să ieşim pe export doar cu produse alimentare, nu cu materie primă', a explicat Turtoi.
Acesta a precizat că la finalul atingerii acestor obiective vor apărea efecte indirecte în economie, unul dintre ele fiind reducerea cheltuielilor cu coşul zilnic.
'Eu sper că mai devreme de 2020 se va vedea un prim efect şi anume că populaţia va cheltui mai puţin pe mâncare, iar cheltuiala rămasă din coşul zilnic va fi direcţionată spre alte produse făcute din alte industrii. Aici este şi jobul altor ministere să vină şi ele cu proiecte de ţară pentru că vor avea piaţă. Noi creăm posibilitatea ca românii să nu mai cheltuie atâţia bani pe mâncare şi să scădem cât mai mult preţul. De asemenea, se va vedea că an de an va creşte contribuţia în PIB pentru că se va ieşi la export nu cu materie primă ci cu produse alimentare', a susţinut secretarul de stat în MADR.
Câteva din măsurile care au fost luate deja şi se regăsesc în noul PNDR pentru atingerea celor două obiective, menţionate de oficialul MADR, vizează trecerea fermelor neproductive, de subzistenţă, într-o zonă de productivitate, în zona fermelor medii printr-o susţinere financiară.
'Tot programul (n.r. PNDR) se adresează fermelor medii. Pentru a comasa suprafeţele şi a uni fermele mici prioritizăm cooperativele formate din ferme mici. Acestea obţin finanţare suplimentară, primesc 20% în plus, dacă depun proiecte pe PNDR. În acelaşi timp, pe pilonul I avem plata redistributivă, respectiv fermele între 0-5 hectare primesc în plus 5 euro, iar pentru cele între 5 şi 30 se dau în plus 45 de euro. Sperăm ca toţi din zona 0-5 să meargă spre o fermă rentabilă. Concomitent mai există activată şi măsura de rentă viageră, de restructurare, sau cum este titlul ei oficial de 'mic fermier'. Dacă cedează vecinului exploataţia prin arendă sau vânzare pentru a comasa suprafeţele să ajungă în plaja 5-30 hectare, micul fermier va primi o subvenţie de 120% faţă de cât a primit ca fermă mică, iar cel care arendează terenurile depune la APIA cerere şi primeşte 45 de euro plata redistributivă', a explicat George Turtoi.
De asemenea, pentru atingerea celui de-al doilea obiectiv, se prioritizează în noul PNDR integrarea producţiei cu procesarea prin aşa numitele 'lanţuri scurte de aprovizionare', precum şi utilizarea materialului genetic autohton.
'Pe investiţii în ferme, utilizarea de material genetic autohton înseamnă soiuri şi rase româneşti, iar pe procesare înseamnă producţie locală din soiuri şi rase româneşti, care va duce indirect la sprijinirea Institutelor de Cercetare şi care având cerere pe piaţa vor putea să se dezvolt. Ulterior pentru investiţiile care integrează producţia cu procesarea se primeşte suplimentar o finanţare de încă 20%', afrimă acesta.
În opinia secretarului de stat, cheia succesului pe viitorul program este un proiect depus de către o cooperativă formată din asocierea fermelor mici pentru a-şi creşte producţia şi a-şi procesa toată producţia realizată.
'Aici finanţarea se duce la 90% şi dacă utilizează inclusiv material genetic autohton o să aibă 4 criterii pentru care va fi punctată şi va obţine cel mai mare punctaj posibil de pe măsura. O astfel de cooperativă poate primi până la două milioane de euro nerambursabili', a adăugat reprezentantul MADR.
Ca măsuri auxiliare, dar importante pentru atingerea acestor obiective, au fost menţionate măsura destinată IMM-urilor orientată către fermierul care îşi diversifica activitatea, toată zona de investiţii în infrastructură agricolă, respectiv irigaţii, drumuri, canalizare, 'orice accesibilizare pentru investiţiile din zona rurală în localităţile unde există şi unde sunt sectoare care funcţionează'.
Secretarul de stat în MADR a participat la un eveniment de profil organizat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) în Creta, pentru prezentarea unor proiecte de bună practică finanţate din fonduri europene.AGERPRES/