"Deşi situaţia macroeconomică este foarte bună (îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, precum şi a 10 din cei 11 indicatori ai tabloului de bord european privind macrostabilitatea), există tensiuni la nivel microeconomic, deoarece repartiţia PIB în economie este inadecvată. Sunt tensionaţi cei disciplinaţi (persoane fizice şi juridice care respectă legea) pentru că nu resimt creşterea economică, multe din canalele repartizării valorii adăugate sunt obturate de indisciplina altor persoane juridice şi fizice. În schimb sunt relaxaţi cei indisciplinaţi deoarece îşi însuşesc o parte nejustificat de mare din valoarea adăugată obţinută în economie", a explicat Georgescu în cadrul unei conferinţe de specialitate.
Potrivit acestuia, resursele necesare pentru diminuarea tensiunilor microeconomice există. "Sunt aici, la noi în ţară, dar sunt capturate de anumite grupuri sociale care nu vor să le pună în circuitul economic. De aceea trebuie mai multă transparenţă şi responsabilitate din partea tuturor contribuabililor şi mai multă fermitate din partea statului", a mai spus reprezentantul BNR.
În opinia sa, există o relaţie directă între disciplina financiară, creşterea economică şi nivelul de trai al populaţiei, pentru că pierderile diminuează valoarea adăugată brută şi, implicit, valoarea PIB. "Un PIB erodat de pierderi generează venituri bugetare mai mici, cheltuieli publice cu infrastructurile fizice (transporturi, sectorul energetic, telecomunicaţii etc.) şi umane (educaţie, sănătate, cultură etc.) mai reduse. Astfel, scade calitatea forţei de muncă (principal factor de producţie), se diminuează PIB potenţial, deci suntem într-un cerc vicios", a mai spus prim-viceguvernatorul.
Georgescu a subliniat că indisciplina financiară duce şi la un grad de îndatorare ridicat al firmelor.
Acesta a prezentat şi o situaţie a firmelor din România, private şi de stat, la nivelul anului 2013, din care reiese faptul că ambele sectoare prezintă un sold pozitiv între profituri şi pierderi (+1,5 miliarde de lei pentru sectorul de stat, respectiv +14,5 miliarde de lei în sectorul privat). "Statul mai este acţionar la 400 de companii, care înregistrează pierderi de 3 miliarde de lei (patru aflate în proces de restructurare şi privatizare, respectiv Societatea Complex Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Poşta Română, CFR Marfă). Restul sunt unităţi care furnizează servicii publice locale (energie termică, transport în comun etc.). Sectorul privat prezintă 263.500 firme cu pierderi în valoare de 39 miliarde de lei, sumă relativ constantă în ultimii 7 ani", a mai spus Florin Georgescu.
În opinia sa, soluţia pentru firmele cu pierderi constă în recapitalizare sau ieşirea de pe piaţă. "Pierderile companiilor de stat majorează deficitul bugetului general consolidat, conform standardului ESA (circa 0,1% din PIB în 2013, faţă de 1,8% în 2000). În plus, Legea 31/1990 prevede obligaţia recapitalizării de către acţionari a societăţilor pentru care capitalul propriu scade sub 50% din capitalul social legal", a adăugat reprezentantul BNR.
În aceste condiţii, necesarul de recapitalizare este de 57 de miliard de lei, din care 51 de miliarde de lei la firmele private), pentru atingerea a 50% din capitalul social. Pentru a se ajunge la 100% din capitalul social, este necesar un capital de 101 miliarde de lei, din care 91 de miliarde de lei la firmele private, susţine Georgescu.
Potrivit sursei citate, întărirea disciplinei financiare a persoanelor juridice şi fizice implică reforme structurale în economia reală, de stat şi privată, îmbunătăţirea substanţială şi coerentă a legislaţiei comerciale (îndeosebi pentru exit-ul de pe piaţă), fiscale şi contabile, prin preluarea celor mai bune practici din ţările performante ale Uniunii Europene. În plus, este necesară întărirea administraţiei fiscale în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane şi aplicarea unor metodologii moderne de
control.
Florin Georgescu a menţionat faptul că acţiunile de control recente ale ANAF au dovedit că o parte a consumului intermediar (cheltuieli), la companiile mari, îndeosebi cu capital străin, sunt în fapt, preţuri de transfer – optimizare fiscală. "Abia acum s-au apucat să controleze aşa ceva, deşi trebuia mai demult făcut. Aceste reforme cu caracter structural contribuie la creşterea PIB potenţial, creează premize favorabile pentru stabilitate financiară şi prosperitate durabilă", a punctat reprezentantul băncii centrale.
AGERPRES
