Într-o mișcare surprinzătoare, Georgia a decis să înghețe orice demers de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. Acesta a fost un pas important pentru guvernul georgian, care a subliniat faptul că renunță la fondurile UE și la ajutoarele financiare. Decizia vine într-un context politizat, după alegerile controversate din octombrie și aprobare de către Parlamentul European a unei rezoluții ce respinge rezultatele scrutinului.
Guvernul georgian, condus de prim-ministrul Irakli Kobahidze, a anunțat că va îngheța până în 2028 orice negocieri cu Uniunea Europeană referitoare la aderarea la blocul comunitar. Această decizie radicală din Georgia, vine pe fondul unor tensiuni politice interne și externe, în urma unui scrutin electoral contestat și în contextul unei creșteri a influenței politice a Rusiei asupra țării.
Georgia renunță la negocierile de aderare la Uniunea Europeană
Irakli Kobahidze, prim-ministrul Georgiei, a confirmat joi că țara sa nu va mai pune pe agenda guvernului deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană până cel puțin în 2028.
Acest anunț a fost făcut într-o conferință de presă organizată la Tbilisi, capitala Georgiei, în care liderul georgian a explicat că politica externă a țării va lua o direcție diferită.
„Noi am luat decizia de a nu pune deschiderea negocierilor de aderare pe agendă înainte de 2028”, a declarat Kobahidze, subliniind clar angajamentele guvernului față de această poziție.
Renunțarea la ajutoarele financiare europene
Pe lângă înghețarea negocierilor de aderare, Irakli Kobahidze a anunțat și renunțarea la orice forme de ajutoare financiare venite din partea Uniunii Europene.
„Guvernul georgian renunţă la toate ajutoarele de la Uniunea Europeană până în 2028”, a subliniat prim-ministrul. Potrivit acestuia, integrarea în Uniunea Europeană nu trebuie considerată o „pomana”, ci un proces bazat pe respect reciproc și pe interes național.
„Este total inacceptabil să se considere integrarea în UE o pomană”, a declarat acesta, subliniind disconfortul față de percepția existentă în anumite cercuri politice europene.
Tensiuni politice interne și externe
Anunțul guvernului georgian a venit într-un moment delicat pe plan intern și extern. Deși Georgia are ca obiectiv constituțional aderarea la Uniunea Europeană, relațiile cu Bruxellesul au fost tot mai tensionate.
În octombrie, alegerile parlamentare din Georgia au fost marcate de controverse majore, iar opoziția a cerut organizarea unui nou scrutin, contestând rezultatele.
În paralel, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care respingea rezultatele alegerilor și solicita organizarea unor noi alegeri. De asemenea, opoziția georgiană a decis să boicoteze lucrările parlamentului, invocând neregulile din procesul electoral.
Victoria partidului pro-rus și provocările interne
În ciuda crizei politice interne, guvernul georgian a reușit să rămână la putere, iar Irakli Kobahidze a fost reconfirmat în funcția de prim-ministru în cadrul unei sesiuni parlamentare.
Aceasta a avut loc însă doar în prezența deputaților proguvernamentali, deoarece opoziția, care deține 61 de mandate, a ales să boicoteze lucrările legislativului.
Cu un număr de aproximativ 3,7 milioane de locuitori, Georgia este o țară mică din sudul Caucazului, dar cu o poziție geopolitică extrem de importantă. În ultima perioadă, țara a fost tot mai mult influențată de Rusia, ceea ce a generat îngrijorări la nivel european și internațional privind viitorul său în ceea ce privește orientările externe.