Costurile legate de dezafectarea centralelor nucleare din Germania şi evacuarea deşeurilor nucleare ar putea ajunge la 70 miliarde de euro (75 miliarde de dolari), a afirmat luni Michael Mueller, şeful unei comisii guvernamentale, într-un interviu acordat publicaţiei 'Frankfurter Rundschau', transmite Reuters.
Cancelarul german Angela Merkel a decis în 2013 că ţara va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2022, în urma dezastrului atomic de la Fukushima (Japonia). Opt reactoare au fost oprite imediat. Germania a introdus în 2011 taxa pe combustibilul nuclear, care ar urma să rămână în vigoare cel puţin până în 2016.
Cei patru operatori ai centralelor nucleare din Germania – E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall – au făcut provizioane de aproximativ 36 miliarde de euro pentru dezafectarea centralelor şi evacuarea deşeurilor nucleare.
Cea mai mare companie germană de utilităţi – E.ON – a informat că se va concentra pe energiile regenerabile, reţele de distribuţie şi servicii personalizate de îmbunătăţire a eficienţei energetice, pentru a putea răspunde la modificările de pe pieţele energetice, progreselor tehnologice şi cererilor venite din partea consumatorilor. E.ON a precizat că va pregăti pentru anul acesta listarea unei companii apărute prin divizarea sa, urmând ca separarea să se realizeze în a doua jumătate a lui 2016. Grupul german a anunţat că aproximativ 15,5 miliarde de euro din provizioanele făcute pentru dezafectarea centralelor nucleare vor fi transferaţi în noua entitate.
Decizia E.ON a sporit temerile potrivit cărora, în final, plătitorii de taxe vor achita o parte din nota de plată legată de dezafectarea centralelor nucleare din Germania şi evacuarea deşeurilor nucleare.
'Există riscuri semnificative cu care se confruntă statul', a afirmat luni Michael Mueller, şeful comisiei guvernamentale care se ocupă de căutarea de fonduri pentru a finanţa dezafectarea centralelor nucleare din Germania.
Costurile legate de dezafectarea centralelor nucleare din Germania şi evacuarea deşeurilor nucleare ar putea ajunge până la 70 miliarde de euro în următoarele decenii, ceea ce înseamnă că provizioanele de 36 miliarde de euro ale E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall nu vor fi suficiente, a adăugat oficialul.
Purtătorii de cuvânt ai E.ON şi EnBW au anunţat fiecare că provizioanele anunţate de companii sunt suficiente şi au fost stabilite pe baza unui audit extern.
Rezultatele financiare ale companiilor germane de utilităţi au fost afectate de decizia autorităţilor de la Berlin de a încuraja dezvoltarea energiilor regenerabile prin tarife care defavorizează termocentralele şi centralele nucleare.
E.ON este prezent şi pe piaţa din România, unde are peste 2,8 milioane de clienţi în jumătatea de nord a ţării, cărora le furnizează gaze naturale şi energie electrică.
AGERPRES