Germania a cerut Serbiei să adopte sancțiuni împotriva Rusiei, însă țara a refuzat
Președintele sârb Aleksandar Vuvic a părut să respingă vineri, 10 iunie presiunea exercitată de cancelarul german Olaf Scholz pentru ca Serbia să se alăture sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina, afirmând că nu crede că sancțiunile sunt „eficiente”.
Scholz, care se află într-un turneu de două zile în Balcanii de Vest, a declarat că, în calitate de candidat la aderarea la UE, Serbia ar trebui să se alăture blocului în măsurile sale împotriva Moscovei, pe care toți membrii săi sunt obligați să le urmeze.
În cadrul aceleiași conferințe de presă de la Belgrad, Vucic a declarat că Serbia se află într-o poziție dificilă și că UE ar trebui să ia în considerare faptul că Serbia și Rusia au legături speciale de lungă durată.
„În ceea ce privește sancțiunile, avem poziții diferite… Ne amintim sancțiunile (împotriva Serbiei) și nu credem că sancțiunile sunt eficiente”, a declarat Vucic.
El nu a precizat dacă Serbia intenționează să introducă sancțiuni împotriva Rusiei.
Germania va ajuta Balcanii de Vest
În timpul călătoriei sale, Scholz a promis că va ajuta Balcanii de Vest să revigoreze campania de aderare la Uniunea Europeană, o acțiune menită să reducă tensiunile regionale și să împiedice influența puterilor rivale, cum ar fi Rusia.
Invazia Rusiei în Ucraina a conferit un nou sentiment de urgență procesului de apropiere a Muntenegrului, Serbiei, Albaniei, Macedoniei de Nord, Bosniei și Herțegovinei și Kosovo de UE cu 27 de membri, fie prin aderare deplină, fie printr-o comunitate alternativă.
Vorbind alături de prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, la Pristina, în cursul zilei de vineri, Scholz a declarat că guvernul său a făcut din aderarea Kosovo la UE o prioritate și că va sprijini, de asemenea, aspirațiile sale de liberalizare a vizelor pentru UE.
„Este foarte important să trimitem un nou semnal de încredere și speranță că acest proces de aderare este dorit de UE cu mare seriozitate și că are, de asemenea, o șansă realistă dacă toată lumea face un efort”, a spus Scholz.
Ucraina și Republica Moldova au făcut presiuni pentru a deveni membre UE
De la invazie încoace, Ucraina și Republica Moldova, țara vecină, au făcut presiuni pentru a-și accelera propriile cereri de aderare la UE, ceea ce ridică semne de întrebare dacă aderarea lor ar trebui să fie accelerată sau ar trebui să își aștepte rândul după țările din Balcanii de Vest.
Țările UE, inclusiv Germania, au declarat că nu pot exista scurtături în ceea ce privește aderarea Ucrainei.
„Suntem, de asemenea, în favoarea aderării Ucrainei la UE. Bineînțeles, Ucraina are toată atenția și este în inimile tuturor celor care doresc pace și democrație, deoarece acolo se desfășoară un război teribil, un război neprovocat și nejustificat”, a declarat Kurti. „Dar cred că trebuie să existe ambele (pentru a adera la UE), Ucraina și Balcanii de Vest”, a mai spus Kurti.
Vizita lui Scholz vine imediat după cea a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și înaintea unui summit al liderilor UE-Balcanii de Vest, care va avea loc la 23 iunie.
Perspectiva aderării la UE a fost timp de ani de zile principalul motor al reformei și al unei mai bune cooperări în regiune, după un deceniu de război și tulburări în anii 1990, până când extinderea UE s-a blocat, generând deziluzii.
Conflictele nerezolvate de acolo au dat naștere unor noi tensiuni în ultima vreme, cum ar fi planurile de secesiune ale sârbilor bosniaci pro-ruși.
„Nu vom ceda această regiune din inima Europei influenței Moscovei”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu ocazia unei vizite în Balcanii de Vest în martie, scrie Reuters.
