Germania s-ar fi oferit să investească până la 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) în terminale pentru gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite ca modalitate de salvare a proiectului de conducte Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Washingtonului, potrivit surselor citate de Ziarul Die Zeit.
Se sugerează că propunerea neoficială a fost trimisă de Ministerul German al Finanțelor la 7 august, înainte ca Washingtonul să impună sancțiuni companiilor implicate în proiect.
Într-o scrisoare adresată secretarului Trezoreriei Steven Mnuchin, citată de Die Zeit, ministrul german de Finanțe, Olaf Scholz, ar fi promis că va aloca aproape 1 miliard de euro pentru finanțarea construcției terminalelor GNL dacă Washingtonul ar fi fost de acord să abandoneze sancțiunile care vizează firmele implicate în Nord Stream 2.
Terminalele GNL în cauză urmau să fie construite în două locații de pe coasta Mării Nordului.
„În schimb, Statele Unite vor permite construirea și funcționarea Nord Stream 2 să continue fără obstacole. SUA nu își vor exercita sfera legală pentru sancțiuni”, se arată în scrisoare.
Alte propuneri incluse în lucrarea citată se refereau la un contract de tranzit de gaze pentru Ucraina și la finanțarea unei conducte alternative și a unui terminal care să permită Poloniei să utilizeze GNL SUA. Un purtător de cuvânt al ministerului german de Finanțe nu a oferit niciun comentariu oficial cu privire la raport, scrie sputniknews.com.
Mega-proiect plin de provocări
Mega-proiectul Nord Stream 2, în valoare de 10,5 miliarde de dolari, este o întreprindere comună finanțată de Gazprom din Rusia și de cinci giganți energetici din UE, Uniper, Wintershall, OMV, Engie și Royal Dutch Shell, care vor putea în cele din urmă să pompeze în jur de 55 de miliarde de metri cubi de gaz anual din Rusia în Germania și restul Europei.
În ciuda faptului că participanții săi au apărat multă vreme ca o întreprindere pur economică, mai degrabă decât una politică, proiectul de conducte de 1.230 km a fost forțat să abordeze o mulțime de provocări, de la negocierea condițiilor de operare și obținerea autorizațiilor din partea țărilor implicate, până la sancțiunile SUA, impus în decembrie 2019 împotriva unui contractor cheie, AllSeas, cu sediul în Elveția.
Sancțiunile prezentate în Legea de autorizare a apărării naționale din 2020 (NDAA) au venit întrucât la proiectul Nord Stream 2 mai erau doar 160 km de construit.
Washingtonul a susținut de multă vreme că proiectul Nord Stream 2 va lăsa Ucraina fără bani din tranzitul de gaze din Rusia, făcând în același timp Europa dependentă de gazul rusesc. UE și Rusia au negat aceste acuzații, insistând că proiectul este unul pur economic.
SUA au fost, de asemenea, conduse de ambițiile de a vinde Germania și Europa de Est gazul său natural lichefiat, mai scump, livrat cu tancuri.
Conducta prevede dublarea capacității existente de 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an a rețelei Nord Stream odată finalizată și va face din Germania un centru energetic major.
Abia recent, proiectul a fost nevoit să facă față unei alte amenințări la adresa existenței sale, pe fondul unor sancțiuni sugerate împotriva întreprinderii comune, după ce autoritățile germane au acuzat Moscova că este vinovatul presupusei otrăviri a activistului politic Aleksei Navalnîi.
Cancelarul german Angela Merkel ar fi declarat oficialilor că „nu s-a luat o decizie finală” cu privire la viitorul conductei Nord Stream 2, întrucât Washingtonul a presat Berlinul să anuleze proiectul, Varșovia susținând activ poziția.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului polonez, Piotr Muller, s-a hrănit cu speculațiile referitoare la viitorul Nord Stream 2, afirmând că Polonia este gata să ofere Germaniei acces la proiectul său de conducte de gaze Baltic Pipe.
Baltic Pipe este o conductă propusă de gaz natural de 800-950 km între Polonia și apele norvegiene bogate în petrol din Marea Nordului, care nu este încă în construcție, pe care Varșovia speră să o finalizeze până în octombrie 2022.
De la anunțul de săptămâna trecută potrivit căruia cazul Navalnîi va fi tratat ca o „tentativă de crimă prin otrăvire”, Guvernul german s-a confruntat cu presiuni pentru a renunța la proiectul Nord Stream 2, unii parlamentari germani și mai mulți aliați străini din Berlin sugerând abandonarea conductei aproape terminată ca să „pedepsească” Rusia, în ciuda faptului că nu au fost furnizate dovezi care să justifice acuzațiile.
