În cel mai recent raport, prezentat miercuri, cei cinci economişti – patru bărbaţi şi o femeie, proveniţi din instituţii şi universităţi diferite – estimează la '5,9 până la 8,3 miliarde de euro în 2015 şi 9 până la 14,3 miliarde de euro în 2016 cheltuielile directe ale autorităţilor publice în legătură cu sosirea de refugiaţi'.
'Având în vedere situaţia bună a bugetelor publice şi potenţialul existent pentru o politică economică mai eficace, cheltuielile anticipate ar trebui să poată fi gestionate', susţin economiştii.
Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble, care a bugetat deocamdată cheltuieli de 8 miliarde de euro pentru primirea şi integrarea refugiaţilor în 2016, a făcut aceeaşi promisiune săptămâna trecută, apreciind că Germania 'este în măsură să facă faţă acestei sarcini neobişnuite'.
Mediile economice din Germania, la început foarte dispuse să vadă în refugiaţi o sursă de forţă de muncă binevenită într-o ţară marcată de îmbătrânire demografică, se arată acum mai circumspecte.
Grupul celor 5 'înţelepţi' adoptă la rândul său un ton prudent, estimând că 'integrarea refugiaţilor este o investiţie pentru viitor ale cărei succes nu este garantat', ci 'va depinde în mare parte de eforturile de integrare, de formare şi de calificare' ale celor implicaţi şi ale autorităţilor.
Economiştii cer 'o coborâre a barierelor la intrarea pe piaţa muncii' şi se pronunţă împotriva creşterii salariului minim, stabilit în prezent la 8,50 euro/oră brut şi pe care îl consideră, la modul general, drept un handicap considerabil pentru integrarea refugiaţilor.
AGERPRES
