Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a criticat marţi planurile Comisiei Europene privind schema de garantare a depozitelor bancare, afirmând că trebuia în primul rând să fie adoptate măsuri de protejare a sistemului bancar împotriva crizelor financiare, transmite Reuters.
'Înainte de a discuta despre garantarea depozitelor în Europa, ar trebui prima dată să facem sectorul bancar rezistent la criză', a afirmat Wolfgang Schaeuble într-un interviu ce urmează să apară în ediţia de miercuri a publicaţiei germane 'Bild'.
Mutualizarea riscurilor este inutilă şi vor avea de câştigat 'numai cei care nu au făcut niciun efort', a avertizat oficialul german, împărtăşind astfel poziţia Berlinului care susţine că banii din schema de garantare a depozitelor bancare vor fi utilizaţi pentru a-i salva pe deponenţii din alte state din UE.
Pentru a-i proteja pe contribuabilii europeni de riscul de a fi nevoiţi să vină în ajutorul băncilor, aşa cum s-a întâmplat după criza financiară din 2008, preşedintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker, alături de alţi lideri ai UE printre care şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, au propus o schemă de garantare a depozitelor la nivel european – EDIS (European Deposit Insurance Scheme). Potrivit planului iniţial, băncile vor finanţa EDIS, aceasta urmând să se adauge contribuţiilor impuse deja instituţiilor europene de credit pentru înfiinţarea fondului unic de rezoluţie a băncilor, Single Resolution Fund (SRF).
La 1 ianuarie 2015, în Germania şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezoluţie în care băncile trebuie să contribuie cu o sumă reprezentând 1% din valoarea depozitelor garantate, într-un termen de 10 ani. La aceste sume se adaugă măsurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibilă salvarea unei bănci în dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privaţi fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum.
AGERPRES