Germania a echilibrat, în 2014, bugetul federal pentru prima dată în ultimii 45 de ani, datorită veniturilor mai ridicate din taxe şi a ratelor scăzute ale dobânzilor, a anunţat marţi Ministerul de Finanţe de la Berlin, transmit AFP şi Reuters.
Berlinul intenţiona să ajungă în 2015 la "schwarze Null" (un zero negru) dar a reuşit cu un an mai devreme să îndeplinească acest obiectiv, care ar putea duce la adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală într-o perioadă în care Guvernul se confruntă cu o presiune sporită din partea partenerilor europeni pentru a majora cheltuielile, pe fondul încetinirii creşterii zonei euro.
Este pentru prima dată din 1969 când Germania a înregistrat deficit zero, în condiţiile în care veniturile din taxe au urcat anul trecut la 270,8 miliarde de euro, cu aproximativ 2,6 miliarde de euro mai mult decât se estima iniţial, conform datelor preliminare publicate marţi de Ministerul de Finanţe.
Cheltuielile guvernamentale au fost cu un miliard de euro mai reduse decât cele planificate, respectiv în valoare de 295,5 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din 2009, datorită ratelor scăzute ale dobânzilor. Şi în 2015 Guvernul de la Berlin a prognozat un buget federal echilibrat.
Iniţial, Executivul estimase un deficit bugetar de 6,5 miliarde de euro în 2014. Datorită veniturilor din taxe mai ridicate şi a ratelor scăzute ale dobânzilor, Germania a reuşit să termine anul fără alte noi împrumuturi, îndeplinind astfel cu un an mai devreme obiectivul ministrului de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, de a raporta un deficit zero.
Rigoarea bugetară a reprezentat unul din subiectele intens dezbătute în campania electorală din 2013. Opoziţia a susţinut că investiţiile sunt mult mai importante decât buget echilibrat.
Chiar dacă a încetat să crească, datoria publică a Germaniei este una colosală, de peste 2.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezenta în 2013 echivalentul a 78% din Produsul Intern Brut al ţării. Schaeuble vrea să reducă nivelul datoriei publice sub pragul de 70% din PIB în 2017 pentru ca în decurs de 10 ani să revină sub 60%, plafonul fixat prin Tratatul de la Maastricht. AGERPRES