Zona euro trebuie să rămână la planul de recuperare prin măsuri de austeritate, a subliniat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, semnalând deschiderea limitată a Berlinului pentru promovarea creşterii susţinută de unii lideri europeni.
El susţine că singurul mod prin care poate fi obţinută creşterea de care zona euro are atâta nevoie este prin continuarea reducerii deficitelor bugetare şi a datoriei, lăudând şi dând drept exemplu bugetul Spaniei, care include noi taxe şi reduceri de cheltuieli de 27 miliarde de euro.
"Prima precondiţie pentru a avea creştere sustenabilă în toată Europa este consolidarea fiscală. Dacă vorbim acum despre creştere, nu trebuie să se înţeleagă o schimbare de direcţie. Asta ar fi o greşeală", a spus Schauble, citat de
Remarcile lui Schauble, care întăresc declaraţiile cancelarului german Angela Merkel, vin în contextul nemulţumirilor din Franţa, Grecia şi Olanda, pe seama măsurilor de austeriate. În plus, şi oficialii europeni au venit cu propunerea unor noi politici de creştere economică, planul care se bucură de cel mai mult sprijin fiind asigurarea de fonduri noi Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), care investeşte alături de sectorul privat în infrastructură şi alte proiecte de dezvoltare în Europa.
Comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn, a propus suplimentarea capitalului BEI cu 10 miliarde de euro, în urma căruia capacitatea de creditare a băncii ar urca la 60 de miliarde de euro. Propunerea, deşi susţinută de Merkel şi Francois Hollande, candidat la preşedinţia Franţei, nu va avea, probabil, beneficii pe termen scurt, iar alţi lideri europeni au cerut măsuri cu impact imediat.
Din cauza contracţiei economice peste aşteptări din unele ţări, o serie de oficiali au cerut relaxarea noilor reguli bugetare dure care au forţat Belgia, Spania şi Olanda să taie cheltuielile publice cu miliarde de euro, în pofida agravării recesiunii.
FMI susţine o astfel de relaxare, iar oficialii europeni afirmă că există un anumit sprijin şi în cadrul Comisiei Europene. Însă există opoziţie din partea Băncii Centrale Europene şi, cel mai probabil, va exista şi din partea Berlinului, mai scrie FT.