Comisia pentru Apărare din Bundestag a aprobat achiziţia de drone militare, fiind o premieră în Germania, ţară europeană care ani de zile a subinvestit în armata sa. De la izbucnirea războiului din Ucraina, autoritățile germane urmăresc să își modernizeze armata națională.
Germania își modernizează armata! Cheltuieli de peste 150 milioane de euro
Comisia pentru Apărare din Bundestag a aprobat achiziţia a 140 de done armate model israelian Heron TP, a spus o sursă parlamentară, sub protecția anonimatului, pentru agenția de presă AFP.
Comanda valorează 152,6 milioane de euro, iar dronele armate ar urma să fie livrate în decursul următorilor cinci ani. Totodată, Germania intenţionează să achiziţioneze un sistem de apărare antirachetă israelian.
Ministerul Apărării din Germania intenționează să utilizeze 60 de drone armate la antrenamentele militare şi alte 80 de drone israeliene pentru uz operational.
Toate dronele militare vor fi utilizate „pentru a contribui la protecţia de soldaţi aflaţi în misiune în străinătate”, scrie în documentul oficial al Ministerului Apărării din Germania.
Războiul din Ucraina l-a speriat pe Olaf Scholz! Cancelarul Germaniei investește 100 de miliarde de euro în armată
Reamintim că Guvernul de la Berlin a decis în 2018 să achiziţioneze drone armate Heron TP, însă Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Olaf Scholz, pe atunci membru al coaliţiei guvernamentale conduse de Angela Merkel, s-a opus ferm, așa că proiectul respectiv nu a fost finalizat.
Însă acum cancelarul federal german Olaf Scholz a declarat că intenționează să aloce 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei şi că Germania va cheltui anual cel puţin 2% din PIB pentru apărare.
Aceasta nu este singura decizie radicală luată odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Reamintim că, recent, autoritățile germane au anunțat că vor introduce un nou set de măsuri fiscale pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și a accelera procesul de extindere a capacităților de energie regenerabilă.
Cea mai mare economie a UE anunță un nou pachet de măsuri pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia
Anunțul a fost făcut de către miniștrii Mediului şi Economiei din Germania, care au explicat că vor să avanseze tranziția ecologică, potrivit informațiilor transmise de agenția de presă Reuters.
Cele trei partide care formează coaliţia la putere în Germania, social-democraţii, verzii şi liberalii, şi-au prezentat obiectivele de ansamblu cu privire la extinderea energiei regenerabile în acordul de coaliţie guvernamentală semnat în luna noiembrie a anului trecut.
Chiar și așa, războiul din Ucraina a scos în evidenţă necesitatea accelerării implementării acestor obiective. Potrivit unor surse guvernamentale, Ministerul Economiei va prezenta miercuri Cabinetului o serie de modificări legislative.
După-amiază urmează ca ministrul german al Economiei, Robert Habeck, să susţină o conferinţă de presă pentru a prezenta noile măsuri.
Printre măsuri se numără și o clauză specială
De asemenea, printre măsurile din pachetul ce va fi anunţat miercuri se numără şi o clauză specială care recunoaşte că utilizarea energiilor regenerabile este în interesul securităţii publice, scrie sursa menționată.
De altfel, ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, a catalogat deja sursele de energie regenerabile drept „energia libertăţii”.
Legea privind sursele de energie regenerabilă va fi modificată astfel încât obiectivul Guvernului de la Berlin va fi acela ca în 2030 energiile regenerabile să deţină o pondere de 80% în mixul energetic, faţă de o ţintă anterioară de 65%, au dezvăluit sursele.
Pentru atingerea acestui obiectiv ambiţios sunt avute în vedere măsuri pentru ca energia eoliană offshore să ajungă la 30 de Gigavaţi, echivalentul a 10 centrale nucleare, în 2030 şi la cel puţin 70 de Gigavaţi până în 2045.
Când ar putea să intre în vigoare aceste modificări?
Experţii se aşteaptă ca aceste modificări să intre în vigoare la 1 iulie 2022, după ce vor trece prin Parlament. Noi modificări legislative sunt aşteptate pe parcursul acestui an, în special cu privire la eficienţa energetică a clădirilor şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transportului, scrie sursa citată.
Totodată, un alt subiect care rămâne disputat este un obiectiv privind alocarea a 2% din totalul terenurilor pentru producţia de energie eoliană. Trebuie menționat că reducerea dependenţei de gazul din Rusia este o provocare pentru cea mai mare economie a UE.