Olaf Scholz se prăbușește în sondaje în Germania, însă oamenii săi îl aplaudă ca pe un star rock

Se înmulțesc problemele pentru Germania. Totuși, cancelarul Olaf Scholz încă mai smulge ropote de aplauze. Cel puțin, din partea propriului partid.

Sâmbătă, la Berlin a avut loc congresul SPD (Partidul Social Democrat). Ȋn timp ce partidul se prăbușește în sondaje, iar Olaf Scholz este la minimul gradului de încredere de care beneficiază din partea germanilor, social-democrații l-au aplaudat pe cancelar la scenă deschisă, ca pe un star rock.

Ȋn discursul susținut pe 9 decembrie, Olaf Scholz a amintit tot ce a făcut în ultimii doi ani, de când a preluat mandatul pe 8 decembrie 2021:

  • salariul minim a crescut la 12 euro brut pe oră, o promisiune de campanie respectată;
  • instituirea unui „fond special” de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei, anunțat la trei zile după invazia Ucrainei în februarie 2022;
  • implementarea „în timp record” a terminalelor marine pentru gazul natural lichefiat, menite să asigure securitatea energetică a țării, în condițiile absenței bruște a gazului rusesc;
  • primirea a un milion de refugiați ucraineni, un număr fără precedent în Europa, fapt de care Scholz s-a declarat „foarte mândru”.

Cancelarul german s-a arătat optimist și în ceea ce privește bugetul pentru 2024, care nu a mai putut fi finalizat după o decizie a Curții Constituționale. Definitivarea acestui buget, oricât de „dificilă” ar fi, nu este „o sarcină imposibilă”, i-a liniștit Olaf Scholz pe cei din SPD.

Totuși, germanii nu mai au încredere în șeful Guvernului. Conform celui mai recent sondaj lunar ARD-Infratest, făcut public pe 7 decembrie, doar 20% dintre cetățenii germani se declară satisfăcuți de performanța sa.

Este pentru prima dată în istoria acestui barometru, inițiat în 1997, când un cancelar înregistrează un nivel de popularitate atât de scăzut.

Cele trei motive care ar fi dus la prăbușirea actualului cancelar german

Albrecht von Lucke este politolog și redactor-șef al revistei „Blätter für deutsche und international Politik”.

El a explicat care ar fi cele trei motive pentru care popularitatea lui Scholz s-a prăbușit.

Primul motiv ar avea legătură cu modul în care a ajuns la putere. A fost ales cancelar din lipsa unei opțiuni mai bune, beneficiind de candidați slabi, care au făcut numeroase greșeli, iar asta i-a netezit drumul.

„Ascensiunea sa la postul de cancelar este rezultatul unei coincidențe istorice, legată de faptul că CDU [democrat-creștinii], cu Armin Laschet, și Verzii, cu Annalena Baerbock [actualul ministru de externe] au prezentat candidați slabi”, spune Albrecht von Lucke.

Scholz a devenit favorit pentru postul de cancelar abia pe finalul campaniei de dinaintea alegerilor legislative din 26 septembrie 2021. A profitat de erorile adversarilor mai bine plasați și a fost ales din lipsă de altă soluție mai bună.

Al doilea motiv pentru lipsa de popularitate este modul în care guvernează, afirmă Albrecht von Lucke. Olaf Scholz trebuie să împace trei formațiuni, două dintre care (Verzii și liberalii) se opun în aproape orice chestiune. Este o situația mult mai complicată decât ce a avut de făcut Angela Merkel, iar Scholz nu pare să o gestioneze eficient.

El pare să se implice doar atunci când nu mai are de ales. Ȋși lasă aliații să se certe și el se ascunde într-o tăcere prudentă, subliniază von Lucke.

„Într-un asemenea context politic și, mai mult, într-o perioadă de criză precum actuala perioadă, germanii își doresc un cancelar care să conducă și să spună clar în ce direcție duce țara”, spune politologul.

Bugetul Germaniei pentru 2024 este deocamdată în aer

Un al treilea motiv care explică criticile ample îndreptate către cancelar este strâns legat de recenta decizie a Tribunalului de la Karlsruhe.

În calitate de primar al Hamburgului între 2011 și 2018, apoi ca ministru federal al finanțelor între 2018 și 2021, Olaf Scholz și-a conturat o imagine de social-democrat „serios”, fiind perceput ca un „amestec între un comerciant hanseatic și un familist din Suabia”, așa cum a fost recent rezumat de Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Începând cu 15 noiembrie, această imagine a fost puternic afectată. Prin anularea alocării a 60 de miliarde de euro către un „fond de transformare economică și climatică”, bani inițial destinați combaterii pandemiei de COVID-19, judecătorii Curții Constituționale au obligat guvernul să revizuiască integral bugetul pentru anul 2024.

Totodată, au adus prejudicii semnificative reputației de manager competent a cancelarului.