"Cel care ar dori relansarea creşterii economice pe termen scurt cu ajutorul unor programe de cheltuieli finanţate prin datorii n-a învăţat nimic din experienţele dramatice ale crizei”, a estimat Westerwelle într-un articol publicat în Le Monde.
”UE nu trebuie să cheltuiască mai mult, dimpotrivă ea trebuie să investească mai bine resursele sale”, a adăugat el.
Printre cei ”şase piloni” pe care-i descrie şeful diplomaţiei germane, multe piste sunt deja cunoscute şi sunt discutate la diferite niveluri ale dezbaterii europene. Discuţia dintre europeni va continua în această seară la Bruxelles în cursul unui summit informal al şefilor de stat şi de guvern.
Guido Westerwelle explorează astfel posibilitatea de a lansa mari proiecte de infrastructură, fără să spună totuşi dacă ele ar putea fi finanţate prin obligaţiuni, numite ”project bonds” – împrumuturi europene mutualizate. Această idee este susţinută de noul preşedinte francez, Francois Hollande.
”Referitor la dezvoltarea transfrontalieră a infrastructurilor europene, trebuie să mobilizăm capitaluri private şi să explorăm căi inovatoare de parteneriat public-privat”, a spus ministrul german.
Germanii au semnalat deja c-ar putea fi de acord cu lansarea acestui tip de obligaţiuni pentru a finanţa mari proiecte. În schimb, ei se opun ferm euroobligaţiunilor (eurobonduri), respectiv mutualizarea de către ţările Zonei euro a unei părţi din datoria existentă.
Celelalte cinci piste dezvoltate de Guido Westerwelle sunt: reorientarea bugetului UE către creştere economică, utilizarea fondurilor structurale europene nefolosite, respectiv circa 80 miliarde de euro, ameliorarea accesului la capitaluri pentru întreprinderi prin intermediul creşterii rolului Băncii Europene de Investiţii /BEI/, crearea de noi oportunităţi pentru piaţa internă în domeniul energiei şi al economiei numerice, întărirea liberului-schimb.
