Mecanismul balanţei de plăţi are la dispoziţie 40 miliarde de euro, după ce a fost utilizat pentru a ajuta Letonia, Ungaria şi România. Comisia Europeană doreşte acum să revizuiască activitatea fondului şi să adauge un instrument pentru sprijinirea băncilor, care ar putea fi folosit de statele din afara zonei euro, pentru instituţiile de creditare care nu trec testele de stres ce vor fi derulate anul viitor.

Dar Germania şi Marea Britanie au anunţat că obiectivul Mecanismului balanţei de plăţi nu este recapitalizarea băncilor. Oficialii din Berlin şi Londra au apreciat, de asemenea, că un astfel de fond ar atenua presiunile asupra statelor care au nevoie de întărirea industriei lor bancare.

Bruxelles-ul vrea ca acest fond să opereze alături de Mecanismului European de Stabilitate (ESM), care are la dispoziţie 500 de miliarde de euro pentru băncile din zona euro. De aceea, toate cele 28 de state membre ale UE vor participa la testele de stres din 2014, susţin oficialii europeni.

Scopul Comisiei este să ajungă până la sfârşitul acestui an la un acord privind organismul de sprijinire a băncilor cu probleme din afara zonei euro, astfel încât mecanismul să devină operaţional până la mijlocul anului viitor.

Guvernul german crede că există suficiente instrumente pentru asigurarea stabilităţii financiare. Dacă dificultăţile din sectorul financiar vor fi serioase, astfel încât să ducă la creşterea problemelor legate de balanţa de plăţi, atunci statele afectate pot solicita ajutor după un program de ajustare macroeconomic, susţin oficialii.

Susţinătorii ideii, printre care Franţa şi Italia, afirmă că UE trebuie să le demonstreze investitorilor că este determinată să rezolve orice probleme care ar putea apărea în urma testelor de stres din 2014.

‘Comisia Europeană a propus ca Mecanismul balanţei de plăţi să includă un instrument pentru recapitalizarea băncilor, din acelaşi motiv pentru care există ESM: pentru a furniza un organism credibil la nivel european capabil să asigure pieţele şi organismele de supervizare că va fi asigurată stabilitatea financiară. Acest mecanism este extrem de important în perspectiva verificării calităţii activelor şi a testelor de stres, care trebuie să întărească încrederea în soliditatea sectorului financiar european’, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Simon O’Connor.

Dacă toate propunerile privind organismul de protecţie bancară sunt adoptate, UE va avea la dispoziţie 400 de miliarde de euro pentru a rezolva problema băncilor cu probleme, susţin oficialii.

BCE va superviza direct principalele 130 de bănci din zona euro, printre care Deutsche Bank, Societe Generale şi Santander, începând din octombrie 2014, şi vrea să se asigure că instituţiile de creditare sunt capitalizate adecvat.

Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri au fost sub o presiune intensă.

Luna viitoare, BCE va începe să schiţeze modul în care va verifica bilanţurile pentru a realiza o analiză a calităţii activelor (AQR). Principalul obiectiv este recâştigarea încrederii pieţelor în ceea ce priveşte valoarea împrumuturilor, obligaţiunile guvernamentale şi alte active deţinute de bănci.

Parlamentarii europeni au acordat noi puteri Băncii Centrale Europene (BCE), aceasta urmând să se ocupe de supervizarea celor aproape 6.000 de bănci din zona euro, primul pas în constituirea uniunii bancare. Eurodeputaţii au aprobat crearea unui mecanism unic de supervizare bancară.

Banca Centrală Europeană ar urma să devină singurul organism de supervizare bancară începând din a doua jumătate a lui 2014. Următorul pas în crearea uniunii bancare este înfiinţarea unei autorităţi care să se ocupe de băncile cu probleme şi un sistem de garantare a depozitelor bancare. AGERPRES