Situaţia din nordul Siriei pare să scape de sub control. Forţele americane se retrag complet din zonă, armata turcă îşi intensifică atacul asupra miliţiilor pe care le consideră organizaţii teroriste, iar Bashar al-Assad îşi trimite trupele în zonă, ca răspuns la agresiunea turcă. În tot acest timp, bătrânul continent poate fi lovit indirect de acest conflict. Situaţia dintr-un stat european stă pe un butoi de pulbere.
Situaţia din nordul Siriei pare să scape de sub control. Armata turcă şi-a întărit prezenţa militară în zonă şi susţine că a cucerit oraşul strategic kurdo-sirian Ras al Ain, deşi informaţiile din zonă sunt contradictorii. În plus, presa locală a relatat despre intensificarea activităţilor forţelor aeriene turce în apropierea oraşului de frontieră Akcakale, unde armata turcă şi-a întărit prezenţa cu un nou convoi de tancuri şi cu material militar greu. În replică, miliţiile din Unităţile de Apărare a Poporului au atacat cu proiectile diferite puncte din sudul Turciei, provocând cel puţin 18 morţi şi o sută de răniţi, toti civili.
Liderul sirian, Bashar al-Assad, îşi trimite trupele în nordul ţării în „confruntarea cu agresiunea” Turciei care desfăşoară acolo, de şase zile, o ofensivă militară. „Unităţi ale armatei arabe siriene în drum spre Nord pentru a face faţă agresiunii turce pe teritoriul sirian”, a indicat agenţia de presă siriană Sana pe website-ul său. Un responsabil kurd care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului a anunţat „negocieri” între administraţia semiautonomă kurdă şi guvernul sirian. „Toate opţiunile sunt studiate împotriva ofensivei Turciei, guvernul (de la Damasc) trebuie să-şi asume responsabilităţile pentru a face faţă agresiunii”, a precizat responsabilul.
Între timp, Franţa a anunţat luni că pregăteşte măsuri pentru a asigura siguranţa armatei şi a personalului civil francez în nord-estul Siriei în timp ce SUA încep să-şi retragă forţele din zonă în urma unei ofensive turce împotriva miliţiilor kurde, relatează Reuters. ”Se vor lua măsuri în următoarele ore pentru a asigura siguranţa personalului militar şi civil francez prezent în zonă în cadrul coaliţiei internaţionale de luptă împotriva Statului Islamic şi al operaţiunii umanitare”, a anunţat preşedinţia franceză într-un comunicat după o reuniune de urgenţă a cabinetului, fără a da detalii suplimentare. Franţa a fost unul dintre principalii aliaţi în coaliţia condusă de SUA împotriva Statului Islamic în Siria şi Irak, avioane militare vizând ţinte ale militanţilor şi forţe speciale franceze coordonându-se pe teren cu luptători kurzi şi arabi.
Conflictul din Siria poate avea un efect indirect şi pe teritoriul european: Germania se confruntă cu o situaţie cu potenţial periculos. Tensiunile între persoanele cu rădăcini kurde şi turce ar putea creşte în Germania, în contextul ofensivei militare a Turciei împotriva luptătorilor kurzi, a avertizat duminică un expert, citat de dpa. Fără o soluţionare paşnică, Germania ar putea fi martora unei radicalizări a taberelor turcă şi kurdă, crede cercetătorul politic Burak Copur, expert în Turcia, care a atras atenţia că nu poate fi exclusă o escaladare. Se estimează că în Germania trăiesc circa 1,2 milioane de oameni cu descendenţă kurdă, majoritatea dintre ei opunându-se ferm ofensivei Turciei în nordul Siriei.
„Noi, aici, în Germania, stăm pe un butoi cu pulbere”, a insistat Copur, care a adăugat că „problema kurdă este un conflict de identitate nesoluţionat în Turcia care este importat în Germania prin intermediul imigraţiei”.
Tensiunile între comunităţile kurdă şi turcă sunt în creştere în această perioadă în Germania, recunoaşte o membră a comunităţii kurde. „Când am vorbit la telefon, auzeam cum explodează bombele. Trăiesc şi muncesc în Germania, dar mă simt ca şi cum aş fi în mijlocul unui război. Împotriva kurzilor are loc o epurare etnică […] În timp ce kurzii plâng şi se roagă ca invazia să ia sfârşit, comunităţile turce afiliate Ditib se roagă pentru victoria lui Erdogan”, spune ea, folosind acronimul pentru Uniunea Turco-Islamică pentru Afaceri Religioase. Ditib a respins informaţiile potrivit cărora ar organiza astfel de rugăciuni.