Studiul realizat de Institutul German de Studii Economice, care îl are ca șef de proiect pe cercetătorul Jürgen Schupp, încearcă să găsească răspunsul la această întrebare, scrie Der Spiegel.

Ideea privind acordarea de către stat, a unei anumite sume de bani, fără ca cei care o primesc să facă ceva, cunoscută ca venit universal necondiționat, a alimentat ani de zile dezbaterile în Germania. Cu opinii pro și contra, cu argumente legate de costurile unui astfel de proiect, despre cum ar putea fi finanțat sau ce beneficii at putea aduce pe piața muncii.

Studiul își propune ca, timp de 3 ani, 120 de persoane să primească 1.200 de euro lunar, ceea ce reprezintă puțin peste nivelul sărăciei. Cei aleși ca eșantion vor face pate din diverse categorii sociale și de venit. Comportamentul lor va fi comparat cu al altor 1.380 de participanți la studiu, care nu vor beneficia de această sumă.

Ce se urmărește cu acest studiu? În primul rând, că va veni cu date fundamentate științific privind modul în care se schimbă comportamentul și atitudinea oamenilor atunci când primesc în mod regulat bani fără să aibă vreo obligație. Va încuraja nemunca leneși sau îi va face pe oameni mai creativi? Vor munci mai puțin și vor renunța complet la locul de muncă? Vor folosi banii în plus doar pentru ei sau se vor implica mai mult în voluntariat?

Cei care se opun ideii de venit universal de bază aduc ca argument în sprijinul lor faptul că acordarea unei sume de bani pe degeaba pentru toți cetățenii va produce o explozie de cerere cu efect inflaționist. Pur și simpu toată lumea va avea dintr-odată un nou venit disponibil pe care îl va cheltui. În același timp, ei avertizează că un astfel de venit universal de bază va reduce semnificativ resursele publice pentru alte domenii precum sănătatea și educația.

Der Spiegel a încercat să afle unele răspunsuri de la cercetătorul Jürgen Schupp, care a explicat cum va decurge analiza. Precizând încă de la început că un astfel de experiment a fost deja desfășurat în Finlanda, unde oamenii au primit, timp de doi ani, un venit universal de bază de 500 de euro pe lună.

„Din grupul de 1 milion de solicitanți, 20.000 de oameni vor fi aleși la întâmplare. Ei vor fi apoi chestionați cu privire la situația lor de viață. Folosind aceste date, vom putea alege 1.500 de participanți: 120 dintre ei vor primi venitul de bază și 1.380 nu vor primi nimic și vor face parte din grupul de control. Suntem primii care studiem veniturile de bază universale în acest mod și la această scară. De asemenea, este important ca în acest eșantion analizat să existe persoane sceptice față de venitul de bază necondiționat, pentru a nu denatura rezultatele de la bun început”, a afirmat cercetătorul german.

Schupp recunoaște că o astfel de simulare, în cadrul studiului, nu poate îndeplini toate condițiile. „Ar însemna să introducem venitul universal de bază la toată lumea. Deci acest studiu are anumite limite: nu vom putea afla nimic despre consecințele macroeconomice și nici nu vom afla despre posibile schimbări de putere între angajatori și angajați, costurile nete sau efectele asupra migrației”.

Obiectivul clar al studiului, spune Schupp, este de a vedea „schimbarea atitudinii și comportamentului persoanelor care primesc un venit de bază necondiționat timp de trei ani”.

Întrebat ce rezultate așteaptă în special de la acest studiu care îi contrariază pe mulți, cercetătorul german spune că printre altele, „vrem să vedem efectele acestui tip de venit asupra sănătății și asupra coeziunii societății, asupra democrației.” „Personal, mă interesează cel mai mult aspectele pieței muncii. Oamenii vor fi mai tentați să devină angajați pe cont propriu? Care va fi efectul noii libertăți de a spune „nu”, în special printre cei care nu lucrează pentru că cred în ceea ce fac, ci pentru că pur și simplu nevoie de bani? Cum va afecta timpul de lucru al oamenilor? Vor mai face ore suplimentare sau vor prefera să muncească cu jumătate de normă? Și ce vor face cu noul lor timp liber? Dacă vor sta doar în fața televizoarelor, asta nu va fi bine”, declară Schupp.

Deși recunoaște că nu este un susținător înfocat al venitului universal de bază, șeful de proiect al studiului din Germania consideră că schimbările ar trebui introduse numai după ce efectul lor pozitiv a fost dovedit, atunci când situația care urmează introducerii unui astfel de venit se va fi dovedit ca fiind clar mai bună decât cea actuală și după ce toate argumentele pro și contra au fost analizate.

Cât privește posibilitatea ca birourile pentru ocuparea forței de muncă să dispară din peisaj în cazul în care venitul de bază ar fi implementat, cercetătorul german susține că nici nu se pune problema: „Încă e nevoie de agenții de angajare, calificări profesionale și asistență pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea cerințelor pieței muncii. Când stai acasă o cu pensie anticipată, de 1.200 de euro pe lună cu siguranță nu e suficient pentru a te mulțumi”.