La şedinţa de politică monetară din 10 martie, BCE a redus, pentru prima dată în istoria instituţiei, dobânda de bază la nivelul zero şi a majorat peste aşteptări achiziţiile lunare de obligaţiuni de la 60 până la 80 de miliarde de euro. Tot în şedinţa de politică monetară de luna trecută, BCE a decis să reducă şi dobânda la depozite cu 10 puncte de bază, până la minus 0,40%, precum şi dobânda la facilitatea de creditare marginală cu cinci puncte de bază, până la 0,25%. Prin reducerea dobânzii ce se aplică băncilor care stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, instituţia de la Frankfurt vrea să stimuleze băncile să acorde mai multe credite pentru a dinamiza consumul şi investiţiile în Europa. 

Oficialii germani susţin că deciziile BCE privind ratele dobânzilor afectează sumele de bani puse deoparte de cetăţenii germani pentru perioada pensiei şi ar putea duce la o bulă a activelor. 

"Franţa a învăţat într-un mod dureros că independenţa băncii centrale trebuie respectată în mod absolut, complet şi deplin. Sper că prietenii noştri germani îşi amintesc acel moment, când ei au ajutat BCE", a răspuns Sapin, când a fost întrebat cum comentează dezbaterea din Germania. 

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a afirmat marţi că ratele scăzute ale dobânzilor au provocat "probleme extraordinare" băncilor şi pensionarilor din Germania şi riscă să submineze sprijinul pentru o Europă integrată. Oficialul a adăugat că nu trebuie blamată numai BCE, iar statele europene trebuie să continue reformele structurale pentru a sprijini creşterea economică. 

Sapin a dat asigurări că înţelege dezbaterea privind ratele scăzute ale dobânzilor, dar actualul nivel al inflaţiei în zona euro, mult sub ţinta BCE de aproape 2%, justifică măsurile extraordinare adoptate de Banca Centrală Europeană. 

Ratele mai scăzute ale dobânzilor au ajutat Franţa să-şi reducă anul trecut deficitul public mai rapid decât se estima. 

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat recent că măsurile de relaxare cantitativă (QE) vor majora creşterea economiei zonei euro cu aproximativ 1,5 puncte procentuale în perioada 2015 – 2018. Adjunctul său, Vitor Constancio, a întărit acest mesaj, dar a cerut guvernelor să contribuie la stimularea creşterii. 

"BCE a făcut şi va continua să facă tot ce este necesar pentru a asigura stabilitatea preţurilor, care implică acum şi stimularea creşterii economiei. Totuşi, şi alte forţe politice trebuie să acţioneze, prin adoptarea reformelor necesare pentru reducerea şomajului şi majorarea cheltuielilor, pentru stimularea creşterii", a afirmat Constancio. 

AGERPRES