Președintele Tribunalului Genrral al UE* se teme de o ieșire ‘mascată‘ a unor țări din UE ca urmare a verdictului.
Un important judecător din UE și-a exprimat “adânca îngrijoare“ față de un verdict al Curții Constituționale a Germaniei și a avertizat că acesta riscă să prejudicieze statul de drept la nivelul UE și poate chiar întreaga organizație.
Într-una dintre rarele sale declarații publice, împărtășită și redacției Politico, Marc van der Wounde, președintele Tribunalului General al UE, cea de-a doua importantă instanță a organizației, a calificat verdictul de luna trecută al Curții Constituționale Germane drept un “amestec direct în ordinea juridică europeană“ și a adăugat că acest lucru ar putea încuraja unele țări să părăsească această ordine și, în consecință, să treacă la o “ieșire mascată“ din UE.
Pe data de 5 mai, instanța germană a hotărât că un program al Băncii Centrale Europene (BCE) vizând cumpărarea unor obligațiuni ar fi ilegal în conformitate cu legislația germană, cu excepția cazului în care BCE ar putea oferi în termen de trei luni o justificare adecvată. Decizia a fost interpretată în general drept un atac la independența celei mai înalte autorități judiciare din Europa, respectiv Curtea de Justiție a UE, care a admis programul în cauză.
Afirmând că instanța europeană din Luxemburg a acționat într-un mod “de neînțeles“ și “ultra vires“ (depășind orice autoritate), judecătorii germani le-au aplicat omologilor europeni un tratament umilitor. În consecință, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se gândește să lanseze împotriva Germaniei procedura de încălcare a reglementărilor UE.
În declarația sa, van der Wounde a calificat verdictul german drept un pericol la adresa ordinii legale și așa “fragile și delicate“, avertizând totodată că demersul ar “eroda punțile de încredere între toate instanțele din UE, subminând totodată statul de drept pe care se bazează Uniunea Europeană“.
Van der Wounde a scris că verdictul german, “deși e pronunțat în virtutea statului de drept, în mod paradoxal, ar putea avea un efect secundar mai îngrijorător, și anume dezmembrarea statului de drept în anumite țări “ – o referire voalată la Ungaria și la Polonia.
El a avertizat că “in extremis, potrivit logicii instanței constituționale, asta ar însemna că fiecare curte constituțională națională ar putea să-și susțină propria viziune în privința modului în care ar trebui aplicată legislația europeană, și anume, dacă ea va fi stabilită de instituțiile europene sau de instituțiile naționale“. Acest lucru ar putea fi folosit în mod abuziv de statele în care “majoritățile politice își plasează încet, dar sigur instanțele sub tutelajul executivului“.
Van der Wounde a mai susținut că un asmenea proces ar avea consecințe politice grave. “Dacă statul de drept european nu mai funcționează în aceste țări, ele se vor plasa în afara ordinii juridice a UE și se vor retrage de facto din proiectul comun“.
“În cele din urmă, unii s-ar putea întreba dacă nu cumva este vorba despre o ieșire mascată din UE fără clauza cererii oficiale de retragere prevăzute în Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene“, a adăgat el, referindu-se astfel la faptul că Regatul Unit s-a retras din UE invocând Articolul 50.
Înaltul judecător și-a încheiat pledoaria lansând o invitație la dialog: “Dacă (UE) va continua să își asume o suveranitate pe care niciun alt stat membru nu și-o poate asuma în nume propriu, atunci dialogul și căutarea unui consens sunt niște lucruri esențiale. În acest caz, din nou, tratatele oferă mijloacele necesare de redresare, permițând oricărei curți sau oricărui tribunal să adreseze noi interpelări Curții de Justiție în vederea unui verdict preliminar, până când dialogul va duce la o soluție reciproc acceptabilă spre binele comun“.
*) Tribunalul General al UE face parte din Curtea Europeană de Justiție, cu sediul în Luxemburg, și, înaintea intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona din 2009, a figurat ca Tribunal de Primă Instanță, anunță politico.com.