Prima ţară care a impus această regulă a fost Belgia, acum este rândul Berlinului. Şi, într-un viitor nu foarte îndepărtat, ar putea veni rândul Regatului Unit. Asaltul la Tratatul Schengen, sau cel puţin la partea care prevede libera circulaţie a persoanelor pe întreg teritoriul european, este în curs. Între 4 şi 11 iunie, Parlamentul de la Berlin (Bundestag) va vota o lege pentru "a lua dreptul de şedere în Germania" – definiţia aparţine unui înalt funcţionar din cadrul Ministerului de Interne – cetăţenilor comunitari fără loc de muncă, care au perceput timp de cel puţin şase luni ajutorul de şomaj. În vremuri de Grosse Koalitione, şansele ca măsura să fie votată sunt foarte mari: proiectul de lege a fost scris de ministrul de Interne Thomas de Maizière (CDU – centru-dreapta) şi de ministrul pentru Afaceri Sociale Andrea Nahles, care provine din rândurile social-democraţilor. Numărul italienilor afectaţi este foarte mare: sunt 65.081 italieni care cer subvenţia de şomaj de la guvernul federal.
Nu toţi riscă să piardă dreptul de reşedinţă în Germania: un număr consistent al celor care percep cecul muncesc, dar nu au un salariu suficient pentru a putea supravieţui. Mult va depinde de cum va fi formulată legea în final, dar nu este greu de prevăzut că comunitatea italiană (a doua cea mai numeroasă din Germania cu 245 mii muncitori şi peste jumătate milion de rezidenţi) va fi printre cele mai afectate. În ultimele luni, imigraţia a fost trăită ca o adevărată alarmă. În 2013, Germania a fost a doua ţară OCSE pentru sosirea imigranţilor, după SUA. Acum cinci ani, era pe locul al şaselea. ÎN 12 luni au sosit 1,22 milioane persoane şi, dintre acestea, 787 mii provin din ţări UE.

Criza din ţarile mediteraneene a stimulat fluxul de muncitori spre centrul Europei (32 mii italieni au sosit în Germania, în creştere cu 51% faţă de 2012) şi recenta extindere a UE la România şi Bulgaria a făcut restul.
Atenţia opiniei publice mai conservatoare şi cea a partidelor naţionaliste precum Alternative für Deutschland s-a concentrat asupra dificultăţilor de a integra românii şi bulgarii, dar noile norme vor fi valabile pentru toţi. O mare parte din lege se ca concentra pe abuzuri în dauna sistemului muncii german. De exemplu, Kindergeld, un cec de 180 euro pe lună pentru fiecare fiu de muncitor. Potrivit statisticilor guvernului, în 2012 mai bine de 600 milioane distribuite prin intermediul acestei subvenţii au ajuns în afara graniţelor naţionale. Şi, în ciuda faptului că rata natalităţii nemţilor este a doua cea mai scăzută din Europa, în 2013 cererile de Kindergeld au crescut cu 30%. De aceea, oricine este prins că furnizează date false pentru a avea acces la ajutor sau pentru a se căsători cu cetăţeni germani numai pentru a obţine cetăţenia, va fi pedepsit cu închisoarea până la trei ani şi, o dată ispăşită pedeapsa, nu se va mai putea întoarce în Germania.

Discursul se schimbă, însă, foarte mult pentru cetăţenii europeni care în Germania nu au comis nici o infracţiune, dar sunt obligaţi să ceară o subvenţue pentru că temporar sunt fără loc de muncă. În Belgia, prima ţară care foloseşte derogările din Tratatul Schengen prevăzute de directiva europeană 2004/38 (care permite interzicerea şederii cetăţenilor comunitari care devin o povară pentru ţara care îi găzduieşte) nu a avut loc nicio expulzare, dar cetăţenilor "nedoriţi" le sunt retrase documentele necesare pentru a găsi un loc de muncă şi chiar pentr a putea închiria o cameră. Membri de la Ministerul de Interne german informează că "s-ar putea recurge la o măsură similară, dar este încă devreme pentru a da detalii".RADOR