Autorităţile germane s-au oferit să cheltuie un miliard de euro pentru a construi două terminale pentru gaze naturale lichefiate, în încercarea de a descuraja SUA să impună sancţiuni Germaniei din cauza implicării sale în proiectul gazoductului Nord Stream 2, informează săptămânalul Die Zeit, preluat de Reuters.

Die Zeit susţine că ministrul german de Finanţe Olaf Scholz a făcut o propunere în acest sens într-o scrisoare datată 7 august, înainte ca Washingtonul să anunţe sancţiuni pentru companiile implicate în construcţia gazoductului Nord Stream 2, destinat să aducă gaze naturale din Rusia în Germania.

Opoziție puternică pentru Nord Stream 2

SUA şi mai multe state europene se opun proiectului Nord Stream 2, susţinând că acesta va creşte dependenţa Europei de gazele naturale ruseşti şi va lipsi ţările de tranzit, precum Polonia şi Ucraina, de un instrument important de presiune în relaţia cu Moscova.

De asemenea, SUA, care dispune în prezent de rezerve importante de gaze naturale ca urmare a exploatării petrolului de şist, vrea să îşi majoreze exporturile de energie, inclusiv spre Germania, ţară a cărei industrie este puternic dependentă de importurile de energie din Rusia. Mai mulţi miniştri germani, inclusiv Olaf Scholz, au declarat în trecut că acesta este motivul pentru care Washingtonul se opune proiectului Nord Stream 2.

În scrisoarea trimisă de Olaf Scholz secretarul american al Trezoreriei, Steven Mnuchin, şi consultată de Die Zeit, Scholz a promis că Germania va aloca un miliard de euro din fonduri publice pentru a construi terminale de gaze lichefiate dacă Washingtonul nu va impune sancţiuni pentru companiile implicate în Nord Stream 2.

Consecinţe pentru noul gazoduct

„În schimb, SUA va permite ca lucrările de construcţie şi operarea conductei Nord Stream 2 să continue fără obstacole”, se arată în scrisoarea consultată de Die Zeit.

Însă această propunere a fost făcută înainte de otrăvirea opozantului Kremlinului Aleksei Navalnîi, care în prezent este internat într-un spital din Berlin. Acest eveniment a declanşat numeroase solicitări, inclusiv din partea conservatorilor conduşi de Angela Merkel, pentru ca Berlinul să oprească proiectul Nord Stream 2.

Germania a fost principalul susţinător european al acestei noi surse directe de gaze ruseşti trecând pe sub Marea Baltică, care s-ar adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operaţional deja din 2012.

Dar Angela Merkel a declarat săptămâna aceasta că nu exclude consecinţe pentru noul gazoduct, dacă Moscova nu oferă răspunsurile aşteptate în cazul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit de câteva luni din cauza ameninţărilor cu sancţiunile SUA împotriva companiilor participante.