„Biata Germanie, prea mare pentru Europa, prea mică pentru întreaga lume”, spunea Henry Kissinger cu mult timp în urmă, parafrazându-l pe faimosul Porfirio Diaz. Butada este încă adevărată în zilele noastre, dar lucrurile s-ar putea schimba rapid și Franța ar putea redeveni un jucător major în politica europeană. Deja Emmanuel Macron s-a așezat singur în fruntea forțelor globaliste din politica europeană, profitând și de poziția din ce în ce mai fragilă pe care cancelarul Merkel o are în politica internă. Ba, mai mult decât atât, Macronîncearcă să repete isprava și să întoarcă pe dos scena politică europeană, așa cum a făcut-o în Franța. Visul lui este să constituie un nou grup politic în Parlamentul European, cu speranța că acesta va deveni prima forță politică a continentului.
Macron a ales un tânăr de numai 31 de ani, Pieyre-Alexandre Anglade, ca emisar pentru alegerile europene. Iar Anglade face tot ce îi stâ în putere să arate că merită încrederea- străbate continentul pentru a găsi aliați politici puternici pentru noul proiect al lui Macron. Vizate sunt atât partidele de dreapta din Partidul Popular European și cele de stânga din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, dar și grupul de centru ALDE sau verzii.
Două sunt temele pe care le dezvoltă Anglade pentru a-i convinge pe politicienii europeni să se alăture noului proiect. În primul rând, amenințarea fără precedent pe care o reprezintă populiștii, naționaliștii și euroscepticii pentru viitorul Uniunii Europene, iar în al doilea rând, imposibilitatea establishmentului actual de a face față provocărilor pe care le întâmpină proiectul european. „Vedem că sistemul nu e funcțional și trebuie regândit, dar nu e niciun fel de
aroganță în abordarea noastră. Nu suntem aici ca să spunem că o să înlocuim totul pentru că noi suntem cei mai buni”, spusține Anglade. Până acum, emisarii lui Macron au discutat cu Partidul Democrat din Italia, cu Platforma civică din Polonia și cu centriștii spanioli din Ciudadanos, dar și cu liderul ALDE Guy Verhofstad. E însă de presupus că un ajutor masiv va veni și din partea europarlamentarilor pe care Fundația Soros pentru o Societate Deschisă îi trecea pe lista aliaților, nu de alta, dar Soros însuși sprijină planurile președintelui francez, scrie Evenimentul Zilei.
Manevrele lui Macron s-ar putea să o supere însă pe Angela Merkel, care este fidelă Partidului Popular European. Anglade recunoaște acest lucru. „Evident, din acest punct de vedere, interesele noastre nu sunt în mod necesar aliniate.”
Lupta finală între Angela Merkel și Emmanuel Macron pentru supremație în UE se va da probabil după alegerile din mai anul viitor, asta dacă nu cumva populiștii, naționaliștii și euroscepticii vor repurta un succes de asemenea proporții încât forțele globaliste vor fi nevoite să se coalizeze pentru a nu scăpa Europa din mână.
