România rămâne însă printre țările cu cea mai mică rată de reciclare din Europa, înregistrând puțin peste 12.1% din deșeuri reciclate, restul fiind depozitate în gropi de gunoi. Acest contrast semnificativ arată cât de urgent este ca România să adopte măsuri mai eficiente de gestionare a deșeurilor, inclusiv prin implementarea sistemului de garanție-returnare (SGR), lansat în decembrie 2024, pentru a sprijini eforturile de reciclare.

În ultimele două decenii, cantitatea de deșeuri tratate în statele UE a crescut cu 5%, însă progresele în ceea ce privește valorificarea deșeurilor sunt remarcabile. Recuperarea deșeurilor (prin reciclare, umplere cu resturi și incinerare cu recuperare de energie) a crescut cu 40,6%, de la 870 milioane de tone în 2004 la 1 223 milioane de tone în 2022. În același interval, cantitatea de deșeuri eliminate a scăzut cu 25,1%, ajungând la 769 milioane de tone. Aceste date subliniază avantajele economiei circulare și ale recuperării deșeurilor ca strategii durabile pentru gestionarea resurselor.

Diferențele între țările UE în tratarea deșeurilor

Analiza Eurostat indică și diferențe considerabile între statele membre ale UE în abordarea tratării deșeurilor. Italia a înregistrat cel mai mare procent de reciclare, cu 85,6%, urmată de Belgia și Slovacia, fiecare cu o rată de 68,3%. În contrast, România, Bulgaria și Finlanda sunt la polul opus în ceea ce privește reciclarea, majoritatea deșeurilor fiind fie depozitate în gropi de gunoi, fie eliminate prin alte metode. Concret, 93,8% din deșeurile din România au fost eliminate în gropi de gunoi sau prin metode tradiționale, în timp ce doar un procent extrem de mic a fost valorificat prin reciclare sau recuperare de energie.

Importanța valorificării și distrugerii corecte a deșeurilor pentru companii

Pentru companiile românești, adoptarea unor practici de management deseuri nu reprezintă doar o conformare la reglementările legale, ci și o strategie de afaceri sustenabilă, cu beneficii semnificative. În acest context, iată de ce valorificarea și distrugerea corectă a deșeurilor sunt vitale pentru succesul și sustenabilitatea afacerilor din România.

  1. Reducerea costurilor și creșterea eficienței – Procesele de valorificare deseurilor permit companiilor să economisească prin minimizarea costurilor de depozitare și eliminare, transformând materialele reciclabile în resurse reutilizabile. Aceasta ajută la reducerea achizițiilor de materii prime și susține eficiența operațională.
  2. Generarea de venituri suplimentare – Reciclarea poate aduce profit, mai ales în cazul materialelor valoroase, cum ar fi metalele și plasticul. Acestea pot fi vândute partenerilor de reciclare sau reintegrate în lanțul de producție, generând un flux de venituri suplimentare.
  3. Îmbunătățirea reputației – Companiile responsabile ecologic sunt percepute pozitiv de consumatori și parteneri de afaceri. Într-o piață tot mai atentă la impactul asupra mediului, o strategie de reciclare poate îmbunătăți reputația de brand și atrage clienți fideli.
  4. Respectarea reglementărilor – Gestionarea responsabilă a deșeurilor previne sancțiunile legale, contribuind la alinierea companiilor cu normele europene de protecție a mediului. Adoptarea unor practici de valorificare a deșeurilor permite companiilor să opereze fără riscuri juridice.
  5. Reducerea amprentei de carbon – Valorificarea deșeurilor reduce emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la scăderea amprentei de carbon. Prin reciclare, companiile previn depozitarea deșeurilor în gropile de gunoi, unde acestea ar elibera emisii nocive.
  6. Sprijinirea economiei circulare – Reciclarea contribuie la menținerea materialelor în circuitul economic cât mai mult timp posibil, reducând dependența de materii prime noi și risipa de resurse. Astfel, companiile sprijină economia circulară, un model sustenabil de utilizare eficientă a resurselor.
  7. Protecția datelor prin distrugerea corectă a deșeurilor sensibile – Eliminarea deșeurilor electronice în mod corespunzător asigură protecția datelor și confidențialitatea informațiilor sensibile. Aceasta previne riscurile reputaționale și de securitate pentru companiile care doresc să asigure siguranța datelor.

Într-o lume tot mai concentrată pe sustenabilitate, gestionarea corectă a deșeurilor devine o obligație morală și legală pentru afaceri. Datele Eurostat subliniază faptul că, deși România are un drum lung de parcurs pentru a se alinia standardelor UE, eforturile companiilor de a adopta practici de reciclare pot juca un rol decisiv în această direcție. De la reducerea costurilor și creșterea eficienței până la îmbunătățirea reputației și reducerea amprentei de carbon, valorificarea deșeurilor reprezintă o strategie de afaceri inteligentă pentru viitorul sustenabil al României.