În era în care smartphone-urile sunt accesibile tuturor, înregistrarea video sau audio a devenit o practică frecventă. Însă, această acțiune aparent banală are implicații legale importante, reglementate atât de legislația europeană, cât și de cea națională.
Implicațiile legale privind înregistrarea audio și video. Când este o infracțiune
În România, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și Legea nr. 190/2018 stabilesc cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv în ceea ce privește înregistrarea audio și video.
Ce sunt datele cu caracter personal în contextul înregistrărilor?
Datele cu caracter personal includ orice informație legată de o persoană identificată sau identificabilă, cum ar fi:
- Imaginea feței sau a corpului;
- Vocea;
- Numele și prenumele;
- Locația și momentul înregistrării.
Prelucrarea acestor date se referă la orice operațiune efectuată asupra lor, cum ar fi captarea, stocarea, modificarea, transmiterea sau diseminarea înregistrărilor.
Când este legală prelucrarea datelor personale?
Pentru ca prelucrarea datelor cu caracter personal să fie legală, aceasta trebuie să se bazeze pe unul dintre următoarele temeiuri:
- Consimțământul explicit al persoanei vizate;
- Îndeplinirea unei obligații legale;
- Protejarea intereselor vitale ale persoanei sau ale altei persoane;
- Îndeplinirea unei sarcini de interes public.
Anumite categorii de date, cum ar fi cele privind sănătatea, opiniile politice, orientarea sexuală sau datele biometrice, sunt considerate sensibile și beneficiază de o protecție specială. Prelucrarea acestora este interzisă, cu excepția cazurilor clar prevăzute de lege.
Infracțiuni asociate înregistrărilor neautorizate în Codul penal
- Violarea vieții private (art. 226 Cod penal) – Se referă la fotografierea sau înregistrarea neautorizată a unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără consimțământul acesteia. Pedeapsa poate varia între o lună și 6 luni de închisoare sau amendă, iar divulgarea acestor materiale poate atrage o pedeapsă de până la 2 ani de închisoare.
- Violarea secretului corespondenței (art. 302 Cod penal) – Vizează interceptarea sau divulgarea neautorizată a unei convorbiri telefonice sau electronice. Pedeapsa este de până la 3 ani de închisoare.
- Frauda informatică (art. 249 Cod penal) – Dacă înregistrările sunt obținute prin acces neautorizat la dispozitive sau sisteme informatice, infracțiunea de fraudă informatică poate atrage pedepse de până la 7 ani de închisoare, transmite legalbadger.org.
Când nu este considerată o infracțiune?
Legea prevede anumite excepții în care înregistrările neautorizate nu constituie infracțiuni:
- Înregistrarea surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea acesteia;
- Faptele surprinse au un interes public semnificativ;
- Persoana înregistrată a acționat explicit pentru a fi văzută sau auzită.