GfK: Creşte dorinţa românilor de a face cheltuieli majore

Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranţa consumatorilor români de a avea mai mulţi bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este şi ea în creştere. Cu toate că indicatorul dorinţei de cumpărare rămâne în mod clar negativ, la -12,1 puncte, spre sfârşitul anului se înregistra o tendinţă clar ascendentă.

La noi, nu se poate vorbi despre o revenire, ci mai degrabă de o conservare a așteptărilor privind veniturile – indicatorul a scăzut la -9, de la -8.

Exporturile puternice stau la baza creşterii

Cu toate că în 2012 PIB –ul României a crescut cu numai 0,7 faţă de anul precedent, creşterea a fost de 1,8 procente în prima jumătate a lui 2013, fiind şi mai ridicată în al treilea trimestru, respectiv de 4,1 procente. Pentru 2013 în ansamblu, se preconizează o creştere de peste două procente, tendinţa fiind ascendentă. FMI anticipează, pentru anii care urmează, o creştere cuprinsă între 2,5 procente (2015) şi 3,5 procente (2018). Această evoluţie pozitivă este atribuibilă în primul rând cererii ridicate pentru produse româneşti pe piaţa externă. În perioada ianuarie – septembrie 2013, exporturile au crescut cu aproape 9 % comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Industria auto în special este căutată în afara graniţelor României. Situată la 0,3 procente, creşterea înregistrată în consumul privat a fost slabă comparativ cu anul precedent. Însă, în previziunea sa de toamnă privind anul în curs şi anul care urmează, CE anticipează o redresare semnificativă atât în ceea ce priveşte consumul privat, cât şi cheltuielile guvernamentale.

Europenii speră într-un sfârşit al crizei

Europa iese din recesiune. Aşteptările consumatorilor privind starea economiei şi veniturile au crescut în aproape toate ţările, ambele fiind mai ridicate la sfârşitul lui 2013 decât în anul precedent. Dorinţa de cumpărare continuă să înregistreze fluctuaţii considerabile, însă prezintă şi ea o tendinţă uşor ascendentă. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, efectuat în 14 ţări europene, pentru al patrulea trimestru al lui 2013.

Comisia Europeană (CE) este optimistă în ceea ce priveşte viitorul. Şi în acest an se anticipează o creştere solidă pentru Europa. Cu toate că CE preconizează o creştere zero pentru 2013 în ansamblu, pentru anul în curs este prevăzută o creştere de 1,4 procente, aceasta urmând chiar să ajungă la 1,9 procente în 2015. Există însă, în continuare, diferenţe majore între diferitele state membre ale UE. Ţările baltice, respectiv Estonia, Letonia şi Lituania, anticipează rate de creştere cuprinse între 3 procente şi 4 procente. Experţii din Bruxelles preconizează că anul acesta performanţele economice ale ţărilor UE aflate în centrul crizei, cum ar fi Grecia, Italia, Portugalia şi Spania, vor înregistra doar uşoare îmbunătăţiri. Ciprul şi Slovenia vor trebui chiar să aştepte încă un an pentru ca economiile lor să înregistreze din nou rate de creştere.

Deși consolidarea bugetelor şi reformele structurale au pus bazele redresării, rata şomajului nu va scădea imediat. Este adevărat că valoarea producţiei şi a comenzilor preluate a crescut pentru a patra oară consecutiv în octombrie, însă rata de redresare continuă să fie foarte lentă. Ratele slabe de creştere a producţiei şi comenzilor preluate sunt prea mici pentru a determina societăţile comerciale să angajeze personal suplimentar. CE nu anticipează o scădere accentuată a şomajului nici în Europa, şi nici în zona euro. Rata şomajului în cele 18 ţări din zona euro va continua probabil să rămână la fel de ridicată în 2014 ca şi în anul anterior, situându-se la 12,2 procente. CE anticipează o uşoară scădere, respectiv 11,8 procente, pentru 2015.

Această tendinţă pozitivă în Europa a fost reflectată în mod clar în progresul diferiţilor indicatori de-a lungul ultimului an. În decembrie 2012, valoarea medie pentru indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situa la -42 puncte, urcând la -31,9 puncte în martie 2013, şi respectiv la -29 puncte în iunie. În septembrie 2013, indicatorul înregistra o ameliorare de 35 puncte, ajungând la +6 puncte şi revenind pentru prima dată la o valoare pozitivă. În decembrie 2013, indicatorul urcase la +14 puncte.

Aşteptările privind veniturile au înregistrat o tendinţă pozitivă similară. Valoarea medie pentru decembrie 2012 era de -51 puncte. În martie şi iunie 2013, valoarea se ridicase la -42,6 puncte, şi respectiv -40 puncte. Acest indicator a înregistrat de asemenea o creştere considerabilă, de 23 puncte, în septembrie 2013, când valoarea medie se situa la -17 puncte. În decem-brie 2013, valoarea crescuse din nou uşor, ajungând la -12 puncte.

Evoluţia dorinţei de cumpărare nu a fost la fel de semnificativă, însă, pe de altă parte, nici valorile medii ale acesteia nu au fost la fel de scăzute. La nivel de Europa, indicatorul se situa la -33 puncte în decembrie 2012, respectiv la -28,3 puncte în martie 2013. În iunie indicatorul se schimbase prea puţin (-28 puncte), însă, în trimestrul trei, acesta înregistra o îmbunătăţire notabilă, de 14 puncte, ajungând la -14 puncte. Indicatorul se îmbunătăţise şi mai mult în decembrie, înregistrând la finele anului o valoare de -10 puncte.

Aşteptările privind starea economiei: ameliorare în întreaga Europă

Dacă sfârșitul anului a venit cu semne bune pentru majoritatea țărilor europene, România cunoaște un ușor regres față de trimestrul al treilea din 2013, de la -12, la -14 puncte.

Economia italiană nu se poate deocamdată redresa prin propriile ei forţe. Aceasta ar trebui stimulată de urgenţă de o cerere externă mai mare, care să ducă la o creştere a exporturilor. Însă, potrivit guvernului italian, euro puternic împiedică obţinerea de rezultate mai bune la export. Un curs euro mai mic ar avantaja societăţile comerciale exportatoare la capitolul vânzări internaţionale, deoarece acestea ar putea să îşi vândă produsele mai ieftin, fără ca acest lucru să le afecteze profiturile. Primul ministru, Enrico Letta, a cerut UE să ia măsuri pentru a rezolva problema cursului euro ridicat. În mod evident, consumatorii împărtăşesc această opinie sau cel puţin nu se aşteaptă ca economia să îşi revină. Indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la -38,4 puncte.

Spania începe să vadă o rază de speranţă. După doi ani de recesiune, economia a înregistrat, pentru prima dată, o creştere marginală în trimestrele trei şi patru. Experţii preconizează o creştere de circa 0,5 procente pentru anul în curs, aceasta urmând să ajungă la 1,7 procente în 2015. Băncile s-au stabilizat, iar rata şomajul a scăzut, chiar dacă foarte uşor, pentru prima dată după câţiva ani. Toate aceste semne pozitive determină consumatorii spanioli să aibă încredere într-o îmbunătăţire economică. Indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la 7 puncte, încadrându-se deci într-un interval pozitiv, ceea ce indică creştere. Faţă de nivelul său cel mai coborât înregistrat în mai anul trecut, indicatorul a înregistrat o creştere rapidă, urcând în total cu 45 de puncte.

Tot mai multe semne arată că, anul acesta, economia se va îmbunătăţi din nou în Cehia. Cu toate că 2013 a continuat să fie caracterizat de recesiunea care a durat în total doi ani, consumatorii anticipează în mod clar dezvoltarea economică. Previziunile care arătau că economia se va îmbunătăţi din nou anul acesta, şi va înregistra o creştere robustă, au fost în mod evident credibile. Indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la 8,6 puncte. Valoarea a crescut rapid, cu circa 60 procente, în perioada cuprinsă între ianuarie 2012, când s-a situat la cel mai coborât nivel de la debutul crizei, şi noiembrie 2013. În prezent acesta se află la cel mai ridicat nivel din decembrie 2009.

Redresare treptată a veniturilor

În cazul României nu se poate vorbi despre o revenire, ci mai degrabă de o conservare a așteptărilor privind veniturile – indicatorul a scăzut la -9, de la -8.

Economia greacă a continuat să se confrunte cu recesiunea severă la sfârşitul lui 2013, cu toate că declinul performanţelor economice a încetinit în mod constant. Anul acesta, pentru prima dată, experţii anticipează o revenire la o creştere economică uşor pozitivă. Şomajul continuă să fie foarte ridicat, depăşind în mod semnificativ 27 procente. Grecii şi-au cheltuit treptat economiile şi se confruntă cu un viitor incert. Cu toate acestea, a crescut în mod lent, însă constant, speranţa într-o mărire a veniturilor pe parcursul următoarelor câteva luni. Acest lucru ar putea avea două explicaţii. Prima este că UE subvenţionează construirea a patru autostrăzi importante.

Acest proiect ar trebui să creeze 6.000 de noi locuri de muncă, şi de asemenea să îmbunătăţească competitivitatea regiunii în care urmează să fie construite autostrăzile. A doua explicaţie este că grecii speră ca sezonul turistic să fie la fel de bun ca şi cel de anul trecut, creând locuri de muncă, şi în consecinţă venituri, cel puţin timp de câteva luni. Indicatorul aşteptărilor privind veniturile se situează în momentul de faţă la -33,1 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din februarie 2010.

Se pare că, anul acesta, Portugalia nu va necesita pachetul de salvare de la UE. Economia dă semne de ieşire din recesiune. Pentru 2014, CE anticipează o creştere de 0,8 procente. În ciuda acestui fapt, este uşor de înţeles de ce consumatorii sunt extrem de prevăzători atunci când vine vorba de aşteptările privind bugetele. Măsurile de austeritate ale guvernului continuă să rămână drastice, iar salariile continuă să scadă. Cu toate acestea, veştile bune îi conving tot mai mult pe consumatorii portughezi că o creştere economică, şi ca urmare o creştere a veniturilor, este iminentă. Indicatorul aşteptărilor privind veniturile a crescut continuu pe parcursul ultimului an, ajungând la -23 puncte în decembrie, cea mai ridicată valoare înregistrată din septembrie 2010. Această valoare continuă să fie încă foarte coborâtă, şi indică în mod clar că, deşi nu vor creşte în lunile care urmează, veniturile prezintă o tendinţă ascendentă.

Economia slovacă speră să beneficieze anul acesta de relaţiile strânse cu partenerului său pentru comerţ exterior, Germania, şi ca rezultatul să fie o creştere substanţială. Banca Naţională a Slovaciei anticipează o creştere de 2,2 procente, în condiţiile în care inflaţia şi, mai presus de toate, preţurile, vor rămâne coborâte. În mod surprinzător, preţurile la alimente şi energie au scăzut la finele lui 2013. Ca urmare, după creşterile salariale iminente, consumatorii vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar. În plus, guvernul a mărit salariul minim cu €14, acesta ajungând la €352 pe lună. Aceste semne pozitive determină consumatorii să adopte o atitudine mai optimistă în ceea ce priveşte viitorul. Indicatorul aşteptărilor privind veniturile a crescut şi mai mult în al patrulea trimestru al lui 2013, situându-se în prezent la 21,5 puncte. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2010, reprezentând o îmbunătăţire de aproximativ 23 puncte faţă de cifra de anul trecut.

Potrivit experţilor, în Franţa, o schimbare de traseu este posibilă numai dacă guvernul va implementa reforme radicale în politica economică şi fiscală. Până în prezent, acesta a încercat numai să acopere găurile din buget prin mărirea impozitelor. Impactul asupra aşteptărilor consumatorilor privind veniturile a fost cu siguranţă negativ. Cu toate că indicatorul a urcat cu circa 16 puncte la jumătatea anului, acesta a continuat să se menţină la un nivel foarte coborât, de circa -40 puncte.

Şomajul ridicat împiedică creşterea rapidă

Cu toate că economia Olandei iese treptat din recesiune, acest lucru nu are deocamdată niciun efect asupra dorinţei de cumpărare. Aceasta se datorează, în parte, faptului că consumatorii se confruntă încă cu reducerile salariale din anul precedent, şi cu efectele recesiunii. Ca urmare, aceştia nu şi-au desfăcut încă băierile pungii. Situaţia pe piaţa muncii rămâne şi ea dificilă, rata şomajului rămânând în continuare la 6,9 procente. Această evoluţie se reflectă şi asupra indicatorului dorinţei de cumpărare. În prezent el se situează la -20,8 puncte.

În ciuda creşterii continue din ultimii câţiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, cu toate că nivelul începe să crească treptat. Acest lucru reiese, de exemplu, şi din datele privind puterea de cumpărare. Potrivit GfK, în 2013, puterea de cumpărare per capita era în medie de €3.491. Această cifră reprezintă numai 27,1 procente din media europeană. Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranţa consumatorilor români de a avea mai mulţi bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este şi ea în creştere. Cu toate că indicatorul dorinţei de cumpărare rămâne în mod clar negativ, la -12,1 puncte, spre sfârşitul anului se înregistra o tendinţă clar ascendentă.

În Austria, consumul privat, investiţiile şi disponibilitatea unor credite noi au devenit cu toate mai dificile ca urmare a eforturilor de consolidare a bugetelor şi, într-o oarecare măsură, a nivelului ridicat al datoriei private. Această evoluţie se reflectă în mod clar asupra fluctuaţiilor puternice ale dorinţei de cumpărare din 2013. Situat la 7,8 puncte, indicatorul a fost uşor mai coborât în decembrie decât în ianuarie, când se situa la 9,1 puncte. Experţii anticipează însă că dorinţa de consum va creşte din nou în cursul acestui an, în paralel cu îmbunătăţirea economiei.