Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Cehia, România şi Spania. Aceste 12 ţări însumează circa 80% din populaţia totală a celor 27 de state membre ale UE.
La începutul anului 2012, Europa continua să traverseze o criză economică şi financiară. Cu toate că pericolul acut pare să fi fost evitat de haircut-ul acordat Greciei, există încă îngrijorarea că ţările UE vor aluneca din nou în recesiune datorită crizei economice susţinute. În acest context, se pune şi întrebarea dacă măsurile de austeritate dure implementate în momentul de faţă în toate ţările UE sunt soluţia corectă. Este cert că Grecia, Spania, Portugalia şi Italia vor trebui să se ocupe iniţial de datele economice negative.
Măsurile de austeritate dure din aceste ţări împiedică investiţiile şi determină cetăţenii să nu facă cumpărături majore. Rămâne de văzut dacă consolidarea bugetelor dă rezultate, asigurând astfel mai mulţi bani pentru investiţiile pe termen mediu. Este cert că anul acesta, comparativ cu 2011, aproape toate economiile UE vor genera o creştere economică mai redusă. Ca atare, consumatorii europeni reacţionează şi ei divers. În timp ce în unele ţări aceştia consideră datele economice şi evoluţia situaţiei lor personale în lunile care urmează ca fiind pozitive, în alte ţări cetăţenii speră prea puţin într-o îmbunătăţire a situaţiei lor în viitorul previzibil.
Pieţele financiare au devenit mai calme după haircut-ul acordat Greciei, însă criza este departe de a fi rezolvată. Regatul Unit, care nu este membru al zonei euro, a intrat în atenţia lor împreună cu Grecia, Spania, Portugalia şi Italia. Două agenţii de evaluare au ameninţat deja că îi vor reduce, în următoarele câteva luni, rating-ul de vârf. Muntele de datorii al ţării este enorm, iar şomajul a atins un maxim record. La puţin timp după aprobarea MES, noul fond de salvare pe termen lung, un număr de ţări au solicitat mărirea fondului la 1 trilion de euro. Recent, atât OECD, cât şi Franţa au sprijinit aceste solicitări. Se intenţionează ca valoarea şi mai mare a pachetului de salvare să protejeze ţările slăbite din punct de vedere financiar împotriva speculanţilor şi să calmeze pieţele financiare. Este însă cel puţin contestabil dacă aceste discuţii vor da sau nu mai multă încredere consumatorilor. 
Franţa surprinde cu date economice pozitive
Conform datelor economice anticipate, creşterea economică în ţările UE continuă să fie privită foarte negativ. Comparativ însă cu ultimul trimestru al lui 2011, unele ţări prezintă valori oarecum îmbunătăţite. Cu o valoare a indicatorului situată la 7,2 puncte, Germania este singura ţară care înregistrează o valoare pozitivă. Atât în Polonia (cu -6,2 puncte), cât şi în Franţa (-10,4 puncte), consumatorii priveau viitorul mai pozitiv în martie decât în luna anterioară. În ambele ţări, indicatorul încrederii a crescut cu puţin sub 20 de puncte, comparativ cu luna care a trecut. Cehii (la -62,7 puncte) continuă să facă cea mai pesimistă evaluare a perspectivelor de creştere economică. În Grecia (-50,8) şi Portugalia (-40,6 puncte), valorile pentru aşteptările privind starea economiei continuă să fie negative. Dacă însă avem în vedere evoluţia din ultimele luni, oamenii din aceste ţări speră la o rezolvare a crizei în curând.
România se află la jumătatea eşalonului între cele 12 ţări analizate, cu -26 puncte (faţă de -34 în ultimul trimestru din 2011), ceea ce indică o uşoară creştere a încrederii cetăţenilor români în îmbunătăţirea situaţiei economiei naţionale.
În Franţa, consumatorii sunt de părere că în următoarele câteva luni economia îşi va reveni în mod considerabil. Aceasta se vede în evoluţia indicatorului aşteptărilor privind starea economiei. În noiembrie anul trecut, el a atins o valoare minimă de -54,1 puncte. La sfârşitul lunii martie, urcase la -10,4 puncte. În ultimele câteva săptămâni, ţara a prezentat date economice surprinzător de bune. Toamna trecută experţii încă mai credeau că economia va descreşte cu 0,1% în ultimul trimestru al lui 2011, comparativ cu trimestrul anterior. Însă de fapt a crescut cu 0,2%, mai mult decât economia Germaniei care, până în momentul de faţă, a fost foarte robustă.
Guvernul consideră că se află pe drumul cel bun pentru a realiza creşterea de 0,4% anticipată de Eurostat pentru acest an, având în vedere faptul că toate cele trei sectoare principale ale economiei – comerţ exterior, consum intern şi investiţii – au avut o contribuţie pozitivă în ultimul trimestru. În anul care a trecut, economia din Polonia a crescut puternic, creşterea de 4,3% fiind cea mai robustă din Europa. Nivelurile ridicate de creştere se datorează în principal economiei interne puternice, aceasta înregistrând îmbunătăţiri semnificative atât sub nivelul investiţiilor, cât şi al producţiei. Aceste cifre pozitive au efect şi asupra opiniilor consumatorilor. Ei evaluează creşterea economică la -6,2 puncte, o maximă care nu a fost văzută din toamna trecută. În decembrie, valoarea a atins, pentru scurtă vreme, -38,3 puncte.
Cetăţenii din Portugalia mai speră încă ca măsurile de austeritate dure ale Guvernului să aibă efectul dorit pe termen mediu, şi ca acest lucru să determine economia să reînceapă să crească. Primul ministru Passos Coelho a implementat măsurile de austeritate convenite cu Troika în lunile anterioare intrării sale în Guvern. Salariile sunt în curs de a fi reduse pentru a face societăţile comerciale mai competitive, societăţile energetice aflate în proprietatea statului au fost privatizate (fiind controlate acum de societăţi publice chineze), şi există şi alte planuri de privatizare. Urmează a fi reduse indemnizaţia de şomaj, plata orelor suplimentare şi indemnizaţia de concediere. Nici această cale nu este însă lipsită de riscuri.
Economia Portugaliei nu a crescut de şapte trimestre. Economiştii anticipează că, în 2012, economia se va micşora cu peste 3 puncte procentuale. Şomajul, situat la 15%, însă în creştere, reprezintă o problemă crucială. Se speră ca reformele să facă din nou ţara competitivă pe plan internaţional, în aşa fel încât economia să reînceapă să crească. În ultimele câteva luni, s-a înregistrat de asemenea un progres considerabil în sectorul export. Un exemplu este tradiţionala balanţă comercială pozitivă cu Japonia şi, de asemenea, cu Turcia. Acest optimism se poate vedea şi în indicatorul aşteptărilor privind starea economiei, aflat actualmente la -40,6 puncte, care a demonstrat o îmbunătăţire continuă în ultimele luni. Valoarea minimă a acestuia a fost de -64 puncte în luna septembrie a anului trecut.
Preţurile mari la benzină şi energie neliniştesc consumatorii europeni
Consumatorii din ţările UE îşi evaluează veniturile disponibile viitoare în mod foarte diferit. În ţările cu perspective economice mai pozitive, cetăţenii sunt şi ei mai pozitivi când vine vorba de evaluarea propriei lor situaţii economice. Germanii sunt europenii cei mai optimişti (cu 34,3 puncte). Pe locurile doi şi trei, însă la o distanţa destul de mare, se află Polonia (-14 puncte) şi Austria (-21,2). Consumatorii din ţările lovite de criză, Grecia (-60,2 puncte), Italia (-48,4 puncte) şi Portugalia (-46,4) au făcut cea mai negativă evaluare a aşteptărilor lor privind veniturile. Indicatorul privind aşteptările legate de venituri în România este mai bun în primul trimestru din 2012 faţă de cel din ultimul trimestru 2011, creşterea fiind de 5 puncte, de la -27 puncte.
Primul trimestru al lui 2012 nu a indicat nicio îmbunătăţire a aşteptărilor privind veniturile în Bulgaria.
Rata armonizată a inflaţiei se situează actualmente la 2,0%. Principala cauză a inflaţiei este benzina. Preţurile au atins un maxim record. Consumatorii se tem că preţurile la electricitate, servicii şi transport se vor mări şi ele, contribuind la creşterea inflaţiei. A doua problemă este şomajul, situat în prezent la circa 11%. Experţii anticipează însă că, până la sfârşitul anului, acesta va ajunge la 19%. Prognoza pesimistă este reflectată în indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care a scăzut continuu de la sfârşitul ultimului an, şi care se situează actualmente la -28,9 puncte.
Cu 6 luni în urmă, Spania a dat speranţe UE că va reuşi să rezolve singură criza în care se afla. Ca urmare, dezamăgirea cetăţenilor spanioli şi a celor din întreaga UE a fost şi mai puternică când ţara a alunecat din nou în recesiune. Anul acesta, experţii preconizează o creştere negativă de 1,3%. Una dintre principalele probleme cu care se confruntă Spania este şomajul. La sfârşitul anului trecut, acesta se situa cu puţin sub 23%, urmând să ajungă la 24% în cursul acestui an. Aceasta arată că 2012 poate fi comparat numai cu 2009, anul în care criza a atins apogeul. În februarie, percepţia consumatorilor asupra aşteptărilor privind şomajul va atinge peste 31 puncte, un nivel neatins nici chiar în primul trimestru al anului de criză 2009.
Cu toate că cifrele sunt asemănătoare cu cele de acum trei ani, situaţia este în prezent şi mai dificilă. Toate straturile populaţiei sunt afectate de şomaj – tinerii nu îşi pot găsi de lucru, multe societăţi comerciale sunt falimentare şi sunt nevoite să îşi disponibilizeze salariaţii. În plus, o mare parte a celor afectaţi nu mai au dreptul să beneficieze de indemnizaţia de şomaj. Această situaţie este reflectată în mod clar de aşteptările spaniolilor privind veniturile. În primul trimestru al lui 2012, indicatorul a scăzut din nou în mod considerabil, situându-se în prezent la -29,7 puncte.
Cu toate că în Germania aşteptările privind starea economiei au înregistrat o scădere considerabilă în perioada scursă de la jumătatea ultimului an, optimismul cetăţenilor privind evoluţia veniturilor proprii continuă să rămână foarte ridicat. Aceasta este în principal datorită situaţiei economice stabile a societăţilor comerciale şi a situaţiei extrem de pozitive de pe piaţa forţei de muncă. Ca urmare, consumatorii au aşteptări mari de la negociatorii de salarii. Salariaţii speră ca la viitoarele negocieri salariale, creşterea salariilor şi tarifelor să fie mai mare decât în trecut, astfel încât să beneficieze de o majorare perceptibilă în ciuda inflaţiei. Însă noile niveluri record ale preţurilor la benzină şi motorină nu scapă nici ele atenţiei germanilor. Consumatorii, mai ales navetiştii, îşi văd puterea de cumpărare ameninţată de preţurile mari. În prezent, o proporţie tot mai mare a veniturilor lor disponibile trebuie folosită pentru energie şi benzină. Această evoluţie a făcut ca indicatorul aşteptărilor privind veniturile să scadă puţin în martie, aflându-se actualmente la 34,3 puncte.
Dorinţa de cumpărare: britanicii anticipează măsuri de austeritate adiţionale
Măsurile de austeritate şi perspectiva creşterii economice reduse determină consumatorii din multe ţări europene să fie atenţi cu banii lor. La acest indicator, cea mai bună situaţie o au germanii (38,6 puncte), urmaţi de austrieci (26,6 puncte). Pe locul al treilea se plasează Polonia, cu -3,6 puncte. În coada clasamentului se plasează Regatul Unit (-49,5 puncte), unde cetăţenii anticipează reduceri drastice ale cheltuielilor publice şi creşterea impozitelor, precum şi Grecia (-48,5 puncte) şi Portugalia (-41,5 puncte), ţări lovite de criză.
Românii sunt uşor mai prudenţi atunci când vine vorba despre disponibilitatea de cumpărare, comparativ cu perioada octombrie – decembrie 2011.
În ansamblu, indicatorul dorinţei de cumpărare în Austria a rămas la un nivel bun, relativ constant, la începutul acestui an. Indicatorul a înregistrat scăderi semnificative în perioada scursă din luna noiembrie a anului trecut, însă în momentul de faţă este din nou în creştere. Măsurile privind consolidarea şi impozitarea luate de guvernul din Viena, aflate recent permanent în atenţia presei, au neliniştit în mod evident consumatorii austrieci. În noiembrie, indicatorul se mai afla încă la nivelul său cel mai ridicat de 40,1 puncte, însă a coborât la 21,3 puncte în februarie. Actualmente şi-a revenit oarecum, ajungând la 26,6 puncte.
În Regatul Unit, şomajul continuă să fie tema dominantă. La 8,4%, şomajul se află la nivelul la care se afla în 1995. În plus, guvernul britanic s-a văzut recent nevoit să recunoască că atingerea obiectivelor sale fiscale va dura cu doi ani mai mult decât se anticipa iniţial. Aceasta din cauza economiei interne slăbite din Marea Britanie şi a cererii reduse din zona euro. Va fi probabil nevoie de alte reforme pentru atinge obiectivul de reducere a deficitului anual la 0%. Britanicii dau dovadă de mult realism în evaluarea acestei situaţii, şi nu anticipează să aibă banii necesari pentru cumpărături majore în următoarele câteva luni. După o creştere de scurtă durată de circa 15 puncte în perioada decembrie-ianuarie, când s-a ajuns la -38,5 puncte, dorinţa de cumpărare a scăzut continuu. În prezent se situează la -49,5 puncte.
Anul care a trecut, Polonia s-a confruntat cu un şomaj ridicat şi cu niveluri crescute ale inflaţiei. În ciuda faptului că economia a mers mai bine, şomajul se situa încă la 12,5% în decembrie. În săptămânile şi lunile care urmează însă, polonezii speră la o îmbunătăţire accentuată a pieţei muncii. Anul trecut, media inflaţiei a fost de 4,3%, iar la sfârşitul anului a atins chiar 4,6%. Pentru a controla această situaţie, Banca Centrală Poloneză a majorat rata de bază cu câte 0,25% în primele două trimestre ale lui 2011. În combinaţie cu o economie globală din ce în ce mai slabă, aceste măsuri au un efect lent. Conform previziunilor Comisiei Europene, anul acesta inflaţia va fi de circa 3,5%. Această evoluţie face ca prognoza polonezilor în ceea ce priveşte viitorul să fie mai puţin pesimistă, ceea ce are efect şi asupra cheltuielilor făcute. Ei sunt dispuşi din nou să facă cumpărături majore. Rezultatele sunt luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la bază interviuri cu consumatori efectuate lunar, la însărcinarea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene.