Aceeaşi situaţie este valabilă şi în ce priveşte gradul în care reclamele reuşesc să îi mai amuze pe consumatori. Dacă numărul celor care consideră că publicitatea este de cele mai multe ori distractivă se află în scădere (de la două treimi în 2002 la 58% în 2011), excepţie de la această regulă fac tot locuitorii din Capitală, cărora agenţiile de publicitate se străduiesc să le atragă atenţia mai mult, căutând şi abordări diferite.

Din același studiu mai reiese că, deşi micşorarea bugetelor de media în publicitate a fost evidentă în ultimii doi ani, nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre numărul de spoturi TV şi radio, machete de presă sau outdoor-uri, care a rămas constant sau chiar a crescut, datorotă micşorării tarifelor de publicitate. Toate acestea pe fundalul unei scăderi a numărului de respondenţi care sunt de părere că mai multă publicitate nu i-ar deranja – de la 12% în 2002 la numai 5% în 2011. Se poate spune că în ultimii nouă ani evoluţia cifrelor pe acest subiect pare a fi consecinţa “bombardamentului mediatic”, conform datelor din studiu. 

77% dintre respondenţi: reclamele oferă câteodată detalii practice 

Totodată, dacă premisele privind deschiderea consumatorilor români către publicitate nu sunt promiţătoare, există totuşi şi părţi bune relevate de studiul GfK. De exemplu, 77% dintre respondenţi sunt de părere că reclamele oferă câteodată detalii practice sau folositoare legate de un nou produs. De asemenea, ei sunt de acord cu faptul că publicitatea îi ajută să facă mai uşor comparaţie între produse şi că poate crea o competiţie mai mare între producători, încurajând îmbunătăţirea produselor.


Studiul a fost realizat în două etape: în primul rând, printr-un Omnibus, reprezentativ la nivel naţional şi apoi printr-un studiu derulat pe panelul online GfK, care numără în prezent peste 23.000 de panelişti. Rezultatele din Omnibus au fost comparate cu rezultatele obţinute într-un studiu similar, realizat de GfK România în 2002, surprizând evoluţia din ultimii nouă ani a percepţiei consumatorilor de publicitate, precum şi transformările care au avut loc în această perioadă în relaţia branduri – consumatori.

„Publicitatea este încă o putere, cu toate controversele şi cannes-cannes-urile din jurul ei. Cu toate acestea, este evident că percepţia asupra efectelor pozitive este în scădere faţă de 2002, ceea ce lansează o mare provocare industriei de advertising, nevoită să se reinventeze continuu”, a spus Traian Năstase, Online Project Manager, GfK România. Problema care se pune în aceste condiţii este cum trebuie să îşi adapteze companiile strategia de comunicare astfel încât mesajul transmis să ajungă în vizorul consumatorilor.

GfK România, fondată în 1992, este parte integrantă a Grupului GfK.